Pagina 1
Infrastructura României Prioritatea Noii Perspective Financiare 2021-2027 Acum, dupã ce febra alegerilor pentru Parlamentul European a trecut, este timpul ca Guvernul sã se gândeascã foarte serios la negocierile care vor avea loc, la nivelul instituþiilor europene, pentru definitivarea noii Perspective financiare 2021 - 2027, a legislaþiei europene pentru punerea în aplicare a acestei perspective, precum ºi la negocierea directã cu Comisia Europeanã a obiectivelor ºi acþiunilor ce se vor finanþa cu fondurile europene alocate României.
Dupã cum se ºtie, Perspectiva financiarã 2021-2027 este planul multianual al Uniunii Europene (UE), prin care se stabilesc resursele financiare pe THEODOR STOLOJAN care Statele Membre le vor aduce la bugetul UE, în fiecare dintre cei ºapte tini ai perspectivei, precum ºi domeniile principale pentru care se vor folosi aceste resurse. Legislaþia europeanã pentru punerea în aplicare a acestei perspective financiare cuprinde peste 40 de regulamente, aflate, în pre>ent, în diferite stadii de negociere între Parlamentul European ºi Consiliul UE (aceste negocieri pot fi încheiate, doar dupã ce Consiliul European va cãdea de acord asupra mãrimii resurselor financiare pentru perioada 2021-2027).
în urmãtoarea Perspectivã fiinanciarã 2021-2027, consider cã România ar trebui sia aibã o singurã prioritate: rezolvarea problemelor (fundamentale ale infrastructurii din þarã, fie cã vorbim de transporturile rutiere, aeriene, feroviare, navale ºi liniile ºi conductele magistralele de transport a energiei electrice ºi a gazelor naturale, fie cã avem în vedere infrastructura din celelalte domenii de activitate-irigaþii, spitale, ºcoli, reþele de apã potabilã ºi de canalizare, sisteme de colectare, depozitare ºi prelucrare a deºeurilor menajere ºi industriale.
Infrastructura a devenit principala frânã în dezvoltarea economicã ºi socialã a României ºi în ridicarea standardului de viaþã al oamenilor. Competitivitatea firmelor româneºti este afectatã prin costurile crescute generate de infrastructura precarã; se adânceºte izolarea unor zone geografice ale þãrii ºi inegalitatea socialã aferentã acestei izolãri; are loc continua deteriorare a mediului înconjurãtor. Ce poate fi mai exemplificativ, decât scoaterea României din competiþia pentru alocarea unor noi investiþii importante în industria auto, datoritã subdezvoltãrii transporturilor rutiere ºi feroviare. Companiile auto din România ne spun cã viteza medie orarã a trenurilor de marfa este de 15-20 km, iar un autocamion face o zi întreagã, din Mioveni pânã la graniþa cu Ungaria. Dacã pentru lipsa forþei de muncã, existã soluþia robotizãrii ºi a inteligenþei artificiale (Uzina Dacia nu avea niciun robot în anul 2003, în timp ce, în prezent, utilizeazã peste 800 de roboþi industriali), precum ºi speranþa reîntoarcerii românilor plecaþi, ca ºi a redresãrii natalitãþii, pentru starea precarã a infrastructurii nu existã decât soluþia investiþiilor.
Partidele politice au înscris în programele lor electorale autostrãzi, spitale regionale, extinderea reþelelor de distribuþie a gazelor naturale, reabilitarea termicã a clãdirilor etc. Problema noastrã este însã cã aceste obiective se repetã la fiecare ciclu electoral, iar realizãrile sunt modeste, în ritm de melc.
(continuare în pagina 7)

Pagina 7
Infrastructura României - Prioritatea Noii Perspective Financiare 2021-2027 (urmare din pagina 1) De aceea, sunt de pãrere cã numai prin concentrarea resurselor financiare pe care România le poate mobiliza în perspectiva financiarã 2021-2027, putem rezolva prolemele fundamentale ale infrastructurii din þara noastrã.
Avem în vedere, atât resursele interne mobilizate prin bugetul þãrii, parteneriatele public-privat ºi sistemul financiar, cât ºi resursele formate din fondurile europene alocate României, împrumuturile de la instituþiile financiare internaþionale, în condiþii avantajoase de costuri (Banca Europeanã de Investiþii, Banca Mondialã, BERD, Fondul european pentru investiþii strategice etc).
în acest scop, rolul principal revine Guvernului României, dar ºi parlamentarilor români din Parlamentul European, din Parlamentul României, precum ºi autoritãþilor care reprezintã interesele comunitãþilor locale. în negocierile cu Comisia Europeanã, pentru definitivarea obiectivelor ºi acþiunilor concrete care se vor finanþa cu fonduri europene, Guvernul României trebuie sã obþinã concentrarea acestor fonduri pe infrastructurã. Este regretabil, cã pânã în prezent, am folosit o bunã parte din fondurile europene pentru finanþarea unor cheltuieli curente (pânã la finele anului 2017, peste 40% din fondurile europene utilizate a se vedea cartea domnului Florin Georgescu, "Capitalul în România post comunistã", Editura Academiei, 2018, volumul III, capitolul 7).
Avem în faþã o jumãtate din anul 2019 ºi întregul an 2020; Guvernul ºi autoritãþile locale au timpul necesar sã pregãteascã marile proiecte de investiþii în infrastructurã, pentru a se evita situaþia din prezenta perspectivã financiarã europeanã, 2014-2020, când Comisia Europeanã ne roagã sã trimitem astfel de proiecte ºi, din pãcate, nu le avem pregãtite. Pentru aceasta însã, este nevoie ca Guvenul, împreunã cu autoritãþile locale, sã elaboreze programul de investiþii pentru infrastructurã, în perioada 2021- 2027, iar fiecare obiectiv de investiþii sã fie încadrat în strategia de dezvoltare pentru sectorul de activitate la care se referã (de exemplu, nici în prezent, nu avem definitivatã strategia pentru energie, solicitatã încã din anul 2012, cu prilejul lansãrii perspectivei financiare 2014-2020).
Desigur, ar trebui sã uilizãm integral ºi fondurile europene alocate României în actuala perspectivã financiarã, cu prioritate pentru infrastructurã. ¦