Pagina 26
100 DE MILIARDE DE MOTIVE PENTRU MODERNIZARE LECÞIILE ROMÂNIEI DUPA 17 ANI IN UE

Pagina 27
Perspective europene - I 100 DE MILIARDE DE MOTIVE PENTRU MODERNIZARE LECÞIILE ROMÂNIEI t W DUPA17 ANI IN UE Interviu cu Ramona Chiriac, ªefa Reprezentanþei Comisiei Europene în România în contextul în care România a beneficiat de peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene de la aderarea sa la UE, cum consideraþi cã aceste resurse au influenþat dezvoltarea economicã a þãrii ºi ce mãsuri ar trebui luate pentru a asigura o absorbþie ºi utilizare eficientã a fondurilor în viitor? Aderarea României la Uniunea Europeanã este o poveste de succes doveditã de cifre: PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat la paritatea puterii de cumpãrare, a crescut de la 44% din media europeanã în 2007 la 78% în 2023. Pentru fiecare euro plãtit la bugetul UE, România a primit înapoi trei, ceea ce a contribuit la creºterea salariilor ºi dezvoltarea infrastructurii esenþiale - autostrãzi, spitale, ºcoli. Astfel, fondurile europene au reprezentat motorul modernizãrii economice ºi sociale, fiind stimulate competitivitatea, inovaþia ºi crearea de locuri de muncã bine plãtite. Totuºi, fondurile europene nu trebuie privite ca un scop în sine, ci ca un mijloc de transformare verde, digitalã ºi socialã a României.
Pentru ca absorbþia sã devinã cu adevãrat transformatoare, România are nevoie de o capacitate administrativã consolidatã, de proiecte mature, interconectate ºi de o culturã a colaborãrii între actorii locali, regionali ºi europeni.
Doar aºa investiþiile europene vor genera beneficii reale ºi durabile pentru toþi cetãþenii. Parcursul european al României este o poveste de succes, iar urmãtorul capitol trebuie sã fie despre sustenabilitate, competitivitate ºi progres pentru fiecare cetãþean.
Cum pot liderii economici din România sã se poziþioneze strategic pentru a beneficia de noile prioritãþi ale Uniunii Europene, cum ar fi autonomia strategicã ºi economia circularã? Noile prioritãþi ale Uniunii Europene - autonomia strategicã ºi economia circularã - deschid oportunitãþi clare pentru liderii economici din România de a avansa în lanþurile valorice ºi de a deveni parteneri activi în transformarea industrialã a Europei. Astfel, companiile româneºti au ºansa de a deveni furnizori pentru industriile viitorului: de la energie verde la tehnologii digitale. Totodatã, tot mai important devine ºi rolul ecosistemelor industriale locale, conectate la reþelele europene de inovare.
Liderii economici din România se pot poziþiona strategic prin integrarea agendei europene în propriile modele de afaceri: tranziþia verde, digitalizarea, autonomia strategicã deschisã ºi economia circularã nu sunt doar concepte, ci direcþii clare de finanþare ºi inovare. De exemplu, noile parteneriate industriale în domeniul bateriilor, serniconductorilor sau materiilor prime critice pot deveni catalizatori de competitivitate pentru România.
în plus, reforma ºi simplificarea rãmân esenþiale. în cuvintele preºedintei Ursula von der Leyen: 'Trebuie sã trecem de la o culturã a adãugãrii de reguli la una a simplificãrii acestora. De aceea, Comisia a lansat iniþiative precum 'Simplify EU" sau 'Fit for Future" menite sã reducã sarcina administrativã ºi sã faciliteze accesul la fonduri.
Care este cel mai mare risc pe care îl observaþi în raport cu coeziunea economicã ºi socialã a Uniunii Europene în aceastã perioadã tensionatã geopolitic? într-un context geopolitic provocator, cel mai mare risc pentru coeziunea economicã ºi socialã a Uniunii Europene este accentuarea polarizãrii - între regiuni, între generaþii, dar ºi între aºteptãri ºi realitate. Tranziþiile verde, digitalã ºi de securitate avanseazã într-un ritm inegal, ceea ce poate adânci disparitãþile. Tocmai de aceea, Comisia Europeanã reafirmã rolul coeziunii ca busolã a tuturor politicilor europene - de la industrie la inovare, de la energie la cercetare - ºi susþine un rãspuns solidar ºi vizionar: o politicã de coeziune care merge mânã în mânã cu investiþii în educaþie, infrastructurã digitalã ºi o tranziþie justã pentru toþi.
WOMEN IN ECONOMY | 27

Pagina 28
I - Perspective europene Din experienþa dvs., care sunt barierele mentale sau instituþionale care frâneazã participarea mai activã a României la proiectele europene de anvergurã? România are un potenþial imens, iar uneori barierele nu sunt tehnice, ci mentale. O culturã a prudenþei excesive, lipsa încrederii în instituþii ºi reticenþa faþã de parteneriate public-private pot impacta accesul la proiecte europene majore. Un leadership curajos, o administraþie agilã ºi implicatã ºi o viziune ambiþioasã din partea mediului de afaceri sunt factori catalizatori.
Cum poate fi tradusã viziunea europeanã despre 'open strategic autonomy" în acþiuni concrete pentru mediul de afaceri românesc? Conceptul de 'autonomie strategicã deschisã" reflectã capacitatea Europei de a-ºi decide singurã direcþia, rãmânând în acelaºi timp competitivã ºi conectatã la pieþele globale. Pentru mediul de afaceri din România, aceastã viziune se traduce prin paºi concreþi spre rezilienþã: lanþuri de aprovizionare mai scurte, digitalizare acceleratã, inovare localã ºi parteneriate internaþionale.
Diplomaþia economicã europeanã devine din ce în ce mai influentã. Cum ar putea România sã-ºi creascã vocea ºi rolul în cadrul acesteia? Diplomaþia economicã europeanã este astãzi un instrument de influenþã globalã, iar România, ca stat-membru, are, de asemenea, toate oportunitãþile pentru a-ºi amplifica vocea. Cu o expertizã tehnicã solidã, un capital uman bine pregãtit ºi statutul privilegiat de membru al pieþei unice, România trebuie sã valorifice aceste avantaje în dosare strategice precum energia, infrastructura digitalã sau reconstrucþia Ucrainei. Acum este momentul ca România sã devinã un actor-cheie în conturarea viitorului european.
Ce rol joacã educaþia ºi formarea continuã în consolidarea unui leadership economic capabil sã înþeleagã ºi sã acceseze mecanismele europene complexe? Educaþia ºi formarea continuã sunt fundamentale pentru dezvoltarea unui leadership economic pregãtit sã navigheze mecanismele europene. Nu putem vorbi despre lideri europeni autentici fãrã un sistem educaþional care sã promoveze gândirea criticã, înþelegerea profundã a mecanismelor UE ºi adaptarea constantã la noile provocãri. Programe-cheie precum Erasmus+, Digital Europe sau Pactul pentru Competenþe trebuie integrate strategic în politicile de dezvoltare a resurselor umane, astfel încât liderii de mâine sã fie conectaþi, inovatori ºi competitivi pe scena europeanã.
Sunteþi cunoscutã pentru stilul direct ºi implicat.
Cum reuºiþi sã pãstraþi echilibrul între rigoarea funcþiei europene ºi conectarea realã cu societatea româneascã? Reprezentarea Comisiei Europene nu este, în esenþã, o funcþie de distanþã, ci una de apropiere. Cred într-un model de leadership care se scrie nu doar cu reguli, ci ºi 28 | WOMEN IN ECONOMY

Pagina 29
Perspective europene - I cu prezenþã, empatie ºi un simþ acut al rostului. De aceea, am lucrat mereu cu România, nu doar în ea.
îmi privesc rolul ca pe o punte vie între Europa ºi societatea româneascã - o punte construitã nu din vorbe mari, ci din gesturi coerente, din rãspunsuri clare, din capacitatea de a transforma politicile în realitãþi.
Pentru cã, dincolo de orice discurs, ceea ce conteazã este sã duci lucrurile la capãt. Cu sens, cu impact ºi cu respect pentru oamenii cãrora le slujeºti. Nu poþi reprezenta cu adevãrat Europa dacã nu eºti conectat la societatea din care faci parte. Pot oferi chiar exemplul cooperãrii cu organizaþia pe care o reprezentaþi - CONAF pentru promovarea antreprenoriatului feminin ºi a egalitãþii de oportunitãþi între femei ºi bãrbaþi, un deziderat societal pentru care mai avern de parcurs câteva etape în România.
Ce modele de bune practici europene aþi recomanda pentru accelerarea dezvoltãrii regiunilor din România rãmase în urmã? în ceea ce priveºte dezvoltarea regionalã, bunele practici europene aratã cã succesul se construieºte prin integrarea eficientã a fondurilor cu strategiile locale. Regiunea Bucureºti-Ilfov poate fi consideratã un exemplu de bune practici, în condiþiile în care a reuºit sã se dezvolte accelerat, atingând un nivel de 190% din media europeanã în ceea ce priveºte PIB-ul pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpãrare. Totodatã, toate celelalte regiuni din România au înregistrat progrese, însã ritmul a fost inegal ºi mai temperat. în acest context, România are nevoie de laboratoare regionale de inovare, care sã joace un rol dublu: sã sprijine dezvoltarea economicã ºi sã asigure coeziunea socialã. Dacã ne uitãm la experienþele altor state membre, regiuni precum Navarra, Bretagne sau Silezia au devenit modele de succes prin investiþiile în clustere industriale, huburi digitale ºi guvernanþã localã participativã, elemente ce au stimulat dezvoltarea durabilã.
într-o lume în care încrederea în instituþii se erodeazã rapid, cum poate Comisia Europeanã comunica mai eficient impactul real al deciziilor sale asupra vieþii cetãþenilor? într-o epocã marcatã de incertitudine, zgomot informaþional ºi polarizare, comunicarea devine nu doar un instrument, ci o responsabilitate democraticã. Comisia Europeanã nu îºi propune doar sã explice decizii, ci sã le facã inteligibile ºi relevante pentru fiecare cetãþean, în viaþa de zi cu zi. Folosim instrumente moderne - de la platformele digitale pânã la reþelele locale - dar mai ales rãmânem ancoraþi în valorile esenþiale: transparenþã, dialog ºi empatie. Iniþiative precum Legea serviciilor digitale (DSA) sunt dovada cã acþionãm concret împotriva dezinformãrii, dar adevãrata schimbare vine din felul în care vorbim: cu respect, claritate ºi umanitate.
Dupã cum spunea Jean Monnet: 'Oamenii nu acceptã schimbarea decât atunci când devine necesarã ºi nu vãd necesitatea decât în mijlocul crizei." De aceea, e vital sã nu vorbim despre cetãþeni, ci cu ei - ºi sã facem vizibil impactul european acolo unde conteazã cel mai mult: în comunitãþi, ºcoli, spitale, antreprenoriat local. în fond, încrederea nu se construieºte doar prin politici bune, ci ºi printr-o comunicare care le face sã fie simþite. • WOMEN IN ECONOMY | 29