Suprafata totala: 2722.61 cm2
Pagina 26
100 DE MILIARDE DE MOTIVE PENTRU MODERNIZARE LECȚIILE ROMÂNIEI DUPA 17 ANI IN UE
Pagina 27
Perspective europene - I 100 DE MILIARDE DE MOTIVE PENTRU MODERNIZARE LECȚIILE ROMÂNIEI t W DUPA17 ANI IN UE Interviu cu Ramona Chiriac, Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România în contextul în care România a beneficiat de peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene de la aderarea sa la UE, cum considerați că aceste resurse au influențat dezvoltarea economică a țării și ce măsuri ar trebui luate pentru a asigura o absorbție și utilizare eficientă a fondurilor în viitor? Aderarea României la Uniunea Europeană este o poveste de succes dovedită de cifre: PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat la paritatea puterii de cumpărare, a crescut de la 44% din media europeană în 2007 la 78% în 2023. Pentru fiecare euro plătit la bugetul UE, România a primit înapoi trei, ceea ce a contribuit la creșterea salariilor și dezvoltarea infrastructurii esențiale - autostrăzi, spitale, școli. Astfel, fondurile europene au reprezentat motorul modernizării economice și sociale, fiind stimulate competitivitatea, inovația și crearea de locuri de muncă bine plătite. Totuși, fondurile europene nu trebuie privite ca un scop în sine, ci ca un mijloc de transformare verde, digitală și socială a României.
Pentru ca absorbția să devină cu adevărat transformatoare, România are nevoie de o capacitate administrativă consolidată, de proiecte mature, interconectate și de o cultură a colaborării între actorii locali, regionali și europeni.
Doar așa investițiile europene vor genera beneficii reale și durabile pentru toți cetățenii. Parcursul european al României este o poveste de succes, iar următorul capitol trebuie să fie despre sustenabilitate, competitivitate și progres pentru fiecare cetățean.
Cum pot liderii economici din România să se poziționeze strategic pentru a beneficia de noile priorități ale Uniunii Europene, cum ar fi autonomia strategică și economia circulară? Noile priorități ale Uniunii Europene - autonomia strategică și economia circulară - deschid oportunități clare pentru liderii economici din România de a avansa în lanțurile valorice și de a deveni parteneri activi în transformarea industrială a Europei. Astfel, companiile românești au șansa de a deveni furnizori pentru industriile viitorului: de la energie verde la tehnologii digitale. Totodată, tot mai important devine și rolul ecosistemelor industriale locale, conectate la rețelele europene de inovare.
Liderii economici din România se pot poziționa strategic prin integrarea agendei europene în propriile modele de afaceri: tranziția verde, digitalizarea, autonomia strategică deschisă și economia circulară nu sunt doar concepte, ci direcții clare de finanțare și inovare. De exemplu, noile parteneriate industriale în domeniul bateriilor, serniconductorilor sau materiilor prime critice pot deveni catalizatori de competitivitate pentru România.
în plus, reforma și simplificarea rămân esențiale. în cuvintele președintei Ursula von der Leyen: 'Trebuie să trecem de la o cultură a adăugării de reguli la una a simplificării acestora. De aceea, Comisia a lansat inițiative precum 'Simplify EU" sau 'Fit for Future" menite să reducă sarcina administrativă și să faciliteze accesul la fonduri.
Care este cel mai mare risc pe care îl observați în raport cu coeziunea economică și socială a Uniunii Europene în această perioadă tensionată geopolitic? într-un context geopolitic provocator, cel mai mare risc pentru coeziunea economică și socială a Uniunii Europene este accentuarea polarizării - între regiuni, între generații, dar și între așteptări și realitate. Tranzițiile verde, digitală și de securitate avansează într-un ritm inegal, ceea ce poate adânci disparitățile. Tocmai de aceea, Comisia Europeană reafirmă rolul coeziunii ca busolă a tuturor politicilor europene - de la industrie la inovare, de la energie la cercetare - și susține un răspuns solidar și vizionar: o politică de coeziune care merge mână în mână cu investiții în educație, infrastructură digitală și o tranziție justă pentru toți.
WOMEN IN ECONOMY | 27
Pagina 28
I - Perspective europene Din experiența dvs., care sunt barierele mentale sau instituționale care frânează participarea mai activă a României la proiectele europene de anvergură? România are un potențial imens, iar uneori barierele nu sunt tehnice, ci mentale. O cultură a prudenței excesive, lipsa încrederii în instituții și reticența față de parteneriate public-private pot impacta accesul la proiecte europene majore. Un leadership curajos, o administrație agilă și implicată și o viziune ambițioasă din partea mediului de afaceri sunt factori catalizatori.
Cum poate fi tradusă viziunea europeană despre 'open strategic autonomy" în acțiuni concrete pentru mediul de afaceri românesc? Conceptul de 'autonomie strategică deschisă" reflectă capacitatea Europei de a-și decide singură direcția, rămânând în același timp competitivă și conectată la piețele globale. Pentru mediul de afaceri din România, această viziune se traduce prin pași concreți spre reziliență: lanțuri de aprovizionare mai scurte, digitalizare accelerată, inovare locală și parteneriate internaționale.
Diplomația economică europeană devine din ce în ce mai influentă. Cum ar putea România să-și crească vocea și rolul în cadrul acesteia? Diplomația economică europeană este astăzi un instrument de influență globală, iar România, ca stat-membru, are, de asemenea, toate oportunitățile pentru a-și amplifica vocea. Cu o expertiză tehnică solidă, un capital uman bine pregătit și statutul privilegiat de membru al pieței unice, România trebuie să valorifice aceste avantaje în dosare strategice precum energia, infrastructura digitală sau reconstrucția Ucrainei. Acum este momentul ca România să devină un actor-cheie în conturarea viitorului european.
Ce rol joacă educația și formarea continuă în consolidarea unui leadership economic capabil să înțeleagă și să acceseze mecanismele europene complexe? Educația și formarea continuă sunt fundamentale pentru dezvoltarea unui leadership economic pregătit să navigheze mecanismele europene. Nu putem vorbi despre lideri europeni autentici fără un sistem educațional care să promoveze gândirea critică, înțelegerea profundă a mecanismelor UE și adaptarea constantă la noile provocări. Programe-cheie precum Erasmus+, Digital Europe sau Pactul pentru Competențe trebuie integrate strategic în politicile de dezvoltare a resurselor umane, astfel încât liderii de mâine să fie conectați, inovatori și competitivi pe scena europeană.
Sunteți cunoscută pentru stilul direct și implicat.
Cum reușiți să păstrați echilibrul între rigoarea funcției europene și conectarea reală cu societatea românească? Reprezentarea Comisiei Europene nu este, în esență, o funcție de distanță, ci una de apropiere. Cred într-un model de leadership care se scrie nu doar cu reguli, ci și 28 | WOMEN IN ECONOMY
Pagina 29
Perspective europene - I cu prezență, empatie și un simț acut al rostului. De aceea, am lucrat mereu cu România, nu doar în ea.
îmi privesc rolul ca pe o punte vie între Europa și societatea românească - o punte construită nu din vorbe mari, ci din gesturi coerente, din răspunsuri clare, din capacitatea de a transforma politicile în realități.
Pentru că, dincolo de orice discurs, ceea ce contează este să duci lucrurile la capăt. Cu sens, cu impact și cu respect pentru oamenii cărora le slujești. Nu poți reprezenta cu adevărat Europa dacă nu ești conectat la societatea din care faci parte. Pot oferi chiar exemplul cooperării cu organizația pe care o reprezentați - CONAF pentru promovarea antreprenoriatului feminin și a egalității de oportunități între femei și bărbați, un deziderat societal pentru care mai avern de parcurs câteva etape în România.
Ce modele de bune practici europene ați recomanda pentru accelerarea dezvoltării regiunilor din România rămase în urmă? în ceea ce privește dezvoltarea regională, bunele practici europene arată că succesul se construiește prin integrarea eficientă a fondurilor cu strategiile locale. Regiunea București-Ilfov poate fi considerată un exemplu de bune practici, în condițiile în care a reușit să se dezvolte accelerat, atingând un nivel de 190% din media europeană în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare. Totodată, toate celelalte regiuni din România au înregistrat progrese, însă ritmul a fost inegal și mai temperat. în acest context, România are nevoie de laboratoare regionale de inovare, care să joace un rol dublu: să sprijine dezvoltarea economică și să asigure coeziunea socială. Dacă ne uităm la experiențele altor state membre, regiuni precum Navarra, Bretagne sau Silezia au devenit modele de succes prin investițiile în clustere industriale, huburi digitale și guvernanță locală participativă, elemente ce au stimulat dezvoltarea durabilă.
într-o lume în care încrederea în instituții se erodează rapid, cum poate Comisia Europeană comunica mai eficient impactul real al deciziilor sale asupra vieții cetățenilor? într-o epocă marcată de incertitudine, zgomot informațional și polarizare, comunicarea devine nu doar un instrument, ci o responsabilitate democratică. Comisia Europeană nu își propune doar să explice decizii, ci să le facă inteligibile și relevante pentru fiecare cetățean, în viața de zi cu zi. Folosim instrumente moderne - de la platformele digitale până la rețelele locale - dar mai ales rămânem ancorați în valorile esențiale: transparență, dialog și empatie. Inițiative precum Legea serviciilor digitale (DSA) sunt dovada că acționăm concret împotriva dezinformării, dar adevărata schimbare vine din felul în care vorbim: cu respect, claritate și umanitate.
După cum spunea Jean Monnet: 'Oamenii nu acceptă schimbarea decât atunci când devine necesară și nu văd necesitatea decât în mijlocul crizei." De aceea, e vital să nu vorbim despre cetățeni, ci cu ei - și să facem vizibil impactul european acolo unde contează cel mai mult: în comunități, școli, spitale, antreprenoriat local. în fond, încrederea nu se construiește doar prin politici bune, ci și printr-o comunicare care le face să fie simțite. WOMEN IN ECONOMY | 29



