In cadrul emisiunii Tema Zilei, difuzata la TVR1, se discuta despre discursul presedintelui Comisiei Europene privind starea Uniunii Europene.

, comisia europeana


Transcript automat
Timpurile care ne stau in fata nu vor fi usoare, fie ca e vorba de familiile care se straduiesc sa faca cumva sa se descurce, intreprinderile care trebuie sa faca alegeri dificile cu privire la viitor. Sa ne fie foarte clar miza este foarte mare, nu doar pentru Ucraina, si pentru intreaga Europa, si pentru intreaga lume. Vom fi incercati, vom fi incercati, de aceea care vor sa exploateze orice fel de diviziune intre noi. E vorba doar de un razboi declansat de Rusia impotriva Ucrainei. E un razboi in energie, e un razboi in economie, e un razboi impotriva va-lorilor noastre, un razboi impotriva viitorului nostru. E vorba de autocratia care se lupta cu democratia. ?i ma aflu azi in fata dumneavoastra cu convingerea ca, daca avem curajul necesar si daca gasim solidaritatea necesara, Putin va esua. Ucraina si Europa vor izbandi. Bine ati venit la tema zilei, doamnelor si domnilor, pentru prima data de la crearea institutiilor europene, discursul anual despre starea uniunii, in care presedintele comisiei prezinta provocarile si directiile viitoare, a avut loc in timpul unui razboi in Europa. Imbracat in culorile drapelului Ucrainei, Ursula von der Leyen a vorbit in plenul Parlamentului de la Strasburg despre greutatile si amenintarile pe care statele membre trebuie sa le infrunte impreuna sa faca economii la energie, sa fie de acord cu masuri temporare interventioniste in piata, sa lupte cu coruptia si, mai ales, sa ramana solidare in eforturile de izolare a lui Vladimir Putin si sa continue sa sprijine Ucraina. Prima doamna de la Kiev, Olena Zelenska, a fost prezenta in plen si nu si-a ascuns emotie atunci cand sefa comisiei a laudat curajul si determinarea cu care cetatenii tarii sale lupta pentru independenta si pentru valorile democratice in Europa, despre care a vorbit Ursula von der Leyen. Azi nu ar mai trebui sa existe distinctii informale intre membrii vechi si cei noi, intre vest si Est. Pentru prima data, sefa comisiei a admis ca avertismentele privind pericolul Putin venite din statele fostului bloc comunist au fost intemeiate si ca tarile din vest s-au inselat cand nu le-au luat in seama. O lectie invatata, cu pretul unui razboi la tema zilei discutam in aceasta seara despre masurile si directiile anuntate de Ursula von der Leyen in discursul despre starea Uniunii Europene cu doamna Ramona Chiriac, sefa delegatiei Comisiei Europene in Romania. Buna seara, va multumesc ca sunteti alaturi de noi. Buna seara, multumesc pentru invitatie, multumesc incheiem aceasta zi dedicat agentii europene, discutand despre discursul cu privire la starea Uniunii Europene. Suntem intr-un razboi in energie, un razboi in economie, un razboi impotriva valorilor noastre, a spus presedinta comisiei in plenul Parlamentului de la Strasbourg, in care a anuntat o serie de masuri. Haideti sa incepem cu razboiul din energie, sa spunem, pentru ca e clar ca aceste masuri preocupa cel mai mult populatia. Da, intr-adevar, a fost un discurs plin de cuvinte raspicate, plin de mesaje politice auzite foarte clar. Noi am ascultat acest discurs astazi dimineata alaturi de toti ambasadorii statelor UE la Bucuresti si asa a si fost primit acest acest mesaj. Am discutat de asemenea cu colegi ambasadori, reprezentanti ai statelor membre ai Uniunii Europene tema energiei, pentru ca tema energiei este prioritara pe agenda europeana, este tema 0 care preocupa atat state nationale, cat si, evident, institutiile europene. Acum, evident, suntem intr-o situatie de razboi, in care energia este o arma de razboi, suntem santajati cu accesul la gaz, cu accesul la resurse. Suntem intr-o situatie foarte dificila si o situatie diferita pentru diferite state membre. Vorbim de state membre care au avut o dependenta extrema fata de gazul rusesc, state care au un mix national mai bine gandit, mai bine asezat. Am putea spune, legat de citatul dumneavoastra din faptul ca aceasta parte a Europei intelege altfel Rusia, ca poate aceste state sunt mai bine pregatite. Romania are un mix national bun energetic si a venit momentul acestor masuri pentru ca s-a cerut un raspuns european. Acest raspuns european as vrea sa sa sa fie clar din start este oferit de Comisia Europeana alaturi de statele membre. Asadar, nicio decizie europeana cu privire la energie sau cu privire la orice altceva la nivelul Comisiei Europene nu se ia decat cu un reprezentant roman la masa deciziilor. Deci, intotdeauna statele nationale, prin consilii, prin intalnirile lor, vor trebui sa agreeze tot ceea ce propune Comisia Europeana. Deci nu vine Comisia sa mai opreasca ENE curentu ca pe vremea comunismului sau sa ne inchida caloriferele in case, pentru ca sunt deja diverse teorii care circula despre aceste masuri. De aceea am tinut sa fac aceasta precizare legata de procesul decizional european. Daca vreti, Comisia Europeana are rolul de a seta agenda, de a propune, da, dar decizia finala apartine atat Parlamentului si Consiliului Uniunii Europene, asadar statelor nationale. In afara de asta, sunt enorm de multe dialoguri tehnice, sunt drafturi, sunt strategii care sunt discutate de tehnicienii statelor nationale, de ambasadorii statelor nationale pe langa de la Bruxelles si asa mai departe. Deci este un proces complex in care vocea fiecarui stat membru este auzita foarte clar, iar tema energiei, asa cum am spus, este problematica, pentru ca statele membre se afla in diferite situatii un exporta foarte multa electricitate, altii importa une au un nivel foarte ridicat de ambitie verde, altii mult mai scazut, unii sunt inca dependenti de Rusia si asa mai departe. ?i luam acest cocktail atat de divers cu toate aceste componente si incercam sa gasim un cadru european, da o modalitate de a actiona european. Masurile propuse astazi anuntate de presedinte si propuse astazi acest plan de masuri, daca vreti, merge pe ideea de solidaritate cu cei vulnerabili. Asta este linia rosie care as vrea sa se inteleaga din planul nostru tehnic. De altfel, nu o sa intru in toate detaliile tehnice. Cum adica solidaritate? Vorbim de plafonarea pretului pentru cei care produc electricitate din din surse ieftine, din regenerabile, de exemplu. De ce ei vorbim de o plafonare a pretului? Diferenta intre plafonare si care va fi pretul real va merge, va fi redistribuita catre consumatorii vulnerabili. ?i o sa revin ce inseamna si de asemenea, pentru cei care produc electricitate cu fosili? Da, cu resurse fosile, adica petrol, exact petrol, gaz. Acestia vor trebui sa plateasca o contributie de solidaritate. Asa am denumit-o consumatorul vulnerabil. Este atat o gospodarie vulnerabila, un cetatean vulnerabil, cat si poate firme, medici si mijlocii nu deja lovite de pandemie. Iata acum si de aceasta situatie si poate si mari consumatori energo-faci, dar din anumite industrii strategice. Deci vorbim, daca vreti, de o noua perspectiva a stat asupra bunastarii europene, cum intelegem sa redistribuim niste profituri care sunt enorme in aceasta perioada, sunt enorme, sunt de negandit si nu putem sa gandim piata noastra unica exclusiv pe ideea cat sa facem un profit cat mai mare, pentru ca la urma urmei, proiectu european si agenda politica a acestei comisii europene vorbeste despre o economie in beneficiu cetateanului. ?i atunci cumva trebuie gasita acest echilibru, da, intre piata, regulile pietei, dar si felul in care vulnerabilii, si nu sunt deloc putini, sunt afectati de tot ceea ce traim si desigur, am invocat razboiul. Este prima cauza. Dependenta energetica de Rusia a iesit atat de puternic la suprafata. Da, vorbim de reasezari tectonice ale viziuni despre de unde ne luam resursele, cum ne asiguram energia, dar vorbim si de un context climatic foarte dificil, de o vara foarte secetoasa care a redus resursele de apa si asa mai departe. Deci, sunt multe cauze care ne-au adus in aceasta in aceasta situatie. Deci plafonare, contributie de solidaritate si, desigur, un subiect discutat si in Romania reducerea consumului, reducerea consumului cu 10 % cu 5 % pentru acele ore de varf, pentru ca orele de varf imping pretul. Da, cand toti consumam intr-un anumit interval, o reducere cu 10 % care insa, desigur, are. Comisia a lasat la atitudinea statelor membre decizia. Cum pun in aplicare acest 10 % fiecare. Romania va decide guvernul cum va alege sa sa sa reduca acest la 10 % prin ce masuri, deci acest cum este sarcina statului national, cine primeste acel ajutor, acea re-distribuire este din nou in sarcina statului national. Este apanajul statului national sa isi cunoasca cel mai bine societatea si care sunt vulnerabilitatile. Deci este foarte multa flexibilitate in acest plan pentru ca vrem sa reusim. Vreau sa mai precizez ca este un plan, sunt niste masuri extraordinare luate pe termen scurt, deci vrem sa trecem de aceasta iarna. La aceste masuri practic merg pana in martie anul viitor vor fi revizitate in ianuarie vor exista un dialog constant cu statele membre, care inca o data trebuie sa adopte aceste propuneri ale comisiei si o vor face, sper, in curand, in cadrul unui consiliu al ministrilor energiei din statele membre. In Romania am avut chiar azi o sedinta de guvern si as vrea sa le spun celor care ne privesc ca premierul le cere institutiilor publice sa ia masuri de reducere a consumului de energie electrica. Nicolae Ciuca vrea ca statul sa fie un exemplu de economisire a resurselor si populatia este sfatuita sa inceapa sa utilizeze chibzuit energia din propria casa. Schimbarea becurilor si ale electrocasnicelor sunt printre recomandari. In timp ce Bruxelles-ul analizeaza reducerea consumului de electricitate la orele de varf, premierul Nicolae Ciuca le-a cerut ministrilor sa prezinte un plan de scadere a consumului de energie electrica in institutiile statului. Fiecare minister trebuie sa se gospodareasca si sa reduca cheltuielile cu iluminatul, pentru care se foloseste foarte multa energie. Va rog, la sedinta de Guvern de peste 2 saptamani vreau sa avem o prezentare a acestui plan la nivelul Guvernului si fiecare minister sa-si ia masuri astfel incat sa putem sa fim un exemplu in ceea ce priveste reducerea risipei. O prima solutie ar fi inlocuirea becurilor clasice cu becuri LED. E propunerea ministrului energiei atat pentru institutiile publice, cat si pentru populatie. Montarea de panouri fotovoltaice, schimbarea aparatelor electrocasnice cu unele care consuma mai putin, inlocuirea centralelor individuale si incarcarea telefonului doar noaptea cand curentul este mai ieftin sunt masurile recomandate consumatorilor casnici. Pentru persoanele fizice. Acasa am recomandat si, evident, aicea trebe sa venim in sprijinul lor. Schimbarea electrocasnicelor cu electrocasnice eficiente, care au clasa de energie a plus, a-plus-plus care sa fie cu a in fata. Ar trebui ca Guvernul, prin fondul de mediu exista bani acolo, sa vina si sa ajute populatia. O solutie de criza ar putea fi sistarea curentului pentru consumatorii interuptibili, dar e putin probabil sa se ajunga la aceasta varianta, spun specialistii. E clar ca reducerea consumului tre sa vina oarecum voluntar si in general, cetatenii si societatile in acelasi timp sa inteleaga pe undeva ca daca se poate face o economie de energie nu este benefica doar pentru societatea in sine, pentru afacerea respectiva, este benefica pentru toata economia. Guvernul a scazut pragul de consum tocmai ca sa incurajeze populatia sa faca economii si ia in calcul acordarea de bonificatii pentru cine reduce risipa. Ordonanta privind compensarile din energie va suferi unele modificari. Astfel, bolnavii conectati acasa la aparate medicale ar putea beneficia de unele scutiri la plata curentului. Potrivit ordonantei in vigoare, primii 2 55 de kilowati se platesc cu 80 de bani iar diferenta dintre 2 55 si 300 de kilowati se plateste la pretul din contract. O alta propunere facuta la un moment dat, venit dinspre comisia a fost aceea de plafonare a pretului pentru gazul importat din Rusia. Sunt discutii in acest moment intre statele membre. Sunt o serie de state care extindere a acestui plafon si catre alti furnizori. Pe de alta parte, presedinta comisiei a vorbit astazi despre luarea in considerare a relatiei na specifice cu acesti exista furnizori de incredere, cum e Norvegia, si furnizorii in care nu se poate avea incredere. Cum este evident, Rusia si Gazprom. Se preconizeaza o solutie in in acest sens. Tema este intr-adevar foarte discutat. Ati vazut ca in discursul presedintei nu a fost mentionat acest lucru si asta pentru ca incercam sa lucram strategic, sa gandim inteligent, tot efortul nostru comun european si sa nu iesim cu o propunere care nu este asumata de toate statele membre, care, asa cum am spus, se afla in diferite situatii de vulnerabilitate energetica fata de fata de de Rusia. ?i atunci pot confirma ca tema este pe agenda si este in discutii. Cu siguranta va fi reluata si la urmatorul consiliu al ministrilor energiei, dar la acest moment nu exista un demers, o decizie la nivel european si atunci as ramane in acest punct. Dependenta energetica de Rusia este cu siguranta un lucru pe care va trebui sa il depasim cat de repede eram la inceputul acestui conflict. La 40 % dependenta de gazul rusesc suntem la 9 % dependenta este o pentru oricine cunoaste institutii europene, intelege ritmul extrem de accelerat prin care reusim sa punem in aplicare, nu acest plan de a ne elibera, da de de depentoata rezervele care au fost chiar la inceputul razboiului, fata de ideea de independenta energetica fata de Rusia. As vrea sa mergem acum la Astrazbur, unde se afla colegul meu Lucian Parvoiu, care a urmarit astazi toate discutiile din plenul legislativului european. Buna seara Lucian spune-ne cum au fost primite masurile propuse azi de Ursula von der Leyen? Ce ecouri au avut? Buna seara exista critici la adresa acestui discurs, care, de altfel, a fost foarte bine scris de echipa de comunicare. Insa cel putin din discutiile pe care le-am avut cu alesii europene, aici, pe holurile Parlamentului, la Strasburg, in ceea ce priveste pachetul energetic, Ursula von der Leyen a fost destul de ne clara sau cel putin nu a venit cu lucruri noi fata de ceea ce urma sa anunte France Tiamermance cu cateva ore dupa ma refer aici la plafonarea aceea cu pana la o treime din profiturile foarte mari ale companiilor care obtin energie cu costuri mult mai reduse decat cele care folosesc gazul natural si impartirea stiu-o, banilor obtinuti. Aceasta plafonare, aproximativ 140000000000 de euro spunea Ursula von der Leyen catre familiile care au probleme in a-si plati facturile. Doreau alesii europeni ceva mai clar. ?i probabil ca a fost destul de scurt timpul care s-a scurs intre esecul de saptamana trecuta din consiliul de ministri, cand intr-adevar a picat acea propunere de plafonare a pretului la la gaze. ?i probabil ca in acest moment, adica nu, probabil mai mult ca sigur, data de 30 de septembrie este setata ca data la care sa se vina cu concretizare a acestor acestui pachet energetic, pentru ca e mai mult decat toate aceste plafonari si decat scaderea consumului, care am vazut ca a fost primita destul de sarcastic sa spunem, in tara noastra, obisnuita cu intreruperi de curent pe vremea lui Ceausescu. Nu e asa? Ramona Da, asta ne explica doamna Chiriac, ca pana la urma depinde si asta explica si oficialii europeni. Pana la urma depinde de noi sa sa facem economie. Spune-mi ce alte puncte sa le zicem vulnerabile sau care au mai starnit discutii controverse iintre membrii legislativului ai mai identificat in afara de acest pachet pentru pentru energie, da, uite, chiar vorbeam mai devreme cu domnul Daniel Buda, europarlamentar din partea popularilor europeni, care era chiar foarte nemultumit pentru faptul ca Ursula von der Leyen nu a adresat niciun cuvant sau niciun rand legat de situatia foarte grea din agricultura si din zootehnie. Bineinteles, domnul Buda, stim, este specializat pe aceasta zona, cunoaste foarte bine domeniul si dorea ceva mai mult pentru fermieri, care sunt intr-o situatie foarte, foarte dificila dupa aceasta seceta din din vara care se incheie, de asemenea nemultumiri in ceea ce priveste ne-semnalare a Republicii Moldova sau neintegrare Republicii Moldova alaturi de Ucraina in acel pachet privind integrarea in piata unica si renuntarea la roming. Noi stim ca exista propuneri ale autoritatilor romane care insa nu s-au materializat, de integrarea Republicii Moldova in piata aceasta libera a roaming-ului, ridicarea tarifelor de roaming, insa Ursula von der Leyen nu s-a referit PRS la Republica Moldova si iata si acestea erau niste critici la adresa presedintei Comisiei Europene. Lucian multumesc mult pentru aceasta analiza. Pot sa fiu eu purtatoare a vestilor mai bune? Va rog Presedinta Comisiei Europene a spus in discursul sau, adresandu-se Moldovei si Ucrainei ca sunt parte integranta, ca Uniunea Europeana este incompleta fara aceste tari. Ambele tari au statut de tara candidat din iunie acest an o decizie istorica. Din nou, m-am intalnit chiar ieri cu prim-ministru a Republicii Moldova, a fost aici in vizita la Bucuresti. Dincolo de de exceptionalitate, atat a dansei, cat si a presedintei Maia Sandu, trebuie sa va spun ca intr-adevar, Moldova este intr-o situatie foarte dificila din punct de vedere energetic. Pe de alta parte, Comisia Europeana Uniunea Europeana este aproape de Republica Moldova si nu de cateva luni ci de decenii sunt 600000000 de euro pachet de redresare economica pe pe o perioada de 3 ani pe care ii oferim Republicii Moldova tocmai pentru a a a se consolida economic. Sunt Republica Moldova face parte din are un acord de de de liber schimb, deci produsele moldovenesti, o parte din produsele moldovenesti au acces pe piata europeana. Exista deja o mobilitate in acest sens. Republica Moldova este in programul rasmus, in programul orizont. Asadar, iata si mobilitatea tinerilor, a studentilor. Deci sunt multe lucruri prin care Republica Moldova este deja intim legata de procesul european, de proiectul european si va continua sa sa creasca pe aceste dimensiuni. Deci o mare preocupare si pentru Republica Moldova si inca o data sa luam un moment sa ne gandim la aceasta decizie istorica. In urma cu cateva luni nu ne-am fi gandit, nu ca vor fi luate astfel de decizii, pentru ca presedinta a vorbit in cadru, adica discursul ei. As vrea sa-l intelegem si pe aceasta idee de curaj si de solidaritate europeana. Este o Comisie Europeana curajoasa, este o Ucraina curajoasa, este o Republica Moldova curajoasa, care isi apara, iata valorile, valorile democratice. Acest soteu da discursul cu privire la starea Uniunii Europene este si un moment de reflectie si de a ne face un pas in spate, de ne-a gandit si la realizarile din urma. Sa nu uitam ca am reusit impreuna din nou, printr-o decizie istorica, acest pachet fenomenal numit mecanismul de redresare si rezilienta, prin care avem 800000000000 de euro la dispozitia tuturor statelor membre, sa ne consolidam economiile, sa le gandim strategic si inteligenti, pe linii verzi si digitale. Din acesti 800000000000 doar 100000000000 au fost momentan trimisi catre statele membre. Deci sunt bani care asteapta sa isi gaseasca menirea, asteapta sa fie pusi in folosul cetatenilor. Impreuna am facut acest lucru, impreuna am mers pe piete si neamt. Din nou, o decizie istorica. Toate statele membre au considerat datoria lor si datoria celuilalt si invers. ?i s-au ajutat impreuna. Am obtinut vaccinul, impreuna, l-am licitat, l-am, l-am achizitionat si am avut toti acces la el, pentru ca viata noastra se deruleaza intr-un ritm atat de ingrozitor de rapid. Uitam cat de multe realizari avem impreuna, ca ca proiect european si pentru Romania, cat de importanta este aceasta apartenenta la Uniunea Europeana. Apropo de acest impreuna, Ursula von der Leyen a facut, a spus astazi ca Uniunea Europeana isi asuma cumva sa faca pasul urmator dependenta energetica de Rusia, dar si la o dependenta economica in anumite zone de China. Vom prezenta o lege europeana privind materiile prime critice, a anuntat doamna von der Leyen. E vorba de microcipuri, baterii si asa mai departe. Poate ne dati cateva detalii despre aceasta directie anuntata, foarte ambitioasa, de altfel, anuntata de Ursula von der Leyen. Da, este un obiectiv al Comisiei Europene pe care ne concentram de ceva timp, pentru ca inainte de a gestiona aceasta situatie de razboi, am avut de gestionat o pandemie globala care a afectat puternic si Uniunea Europeana. ?i acea pandemie a dus la la suprafata o dependenta in de China, de care poate nu eram constienti exact in dimensiunile sale totale. Amintiti-va ca dintr-o data descopeream unde se produc mastile, unde se produc manusile chirurgicale, ca nu mai avem pastile pentru tiroida, pentru ca anumite componente erau produse inchina si asa mai departe. ?i atunci si acela a fost un puternic semnal de alarma pentru noi si a inceput un demers foarte serios de a recupera anumite domenii strategice. Da, vorbim de de o autonomie, ne dorim o autonomie a a Uniunii. Am lansat cu cativa ani in urma acea alianta a bateriilor, nu tocmai, iata, iar un domeniu strategic, acum, 2 treimi din baterii sunt produse in Uniunea Europeana. Deci sunt elemente pe care le livram si lucruri care se realizeaza. China se uita la fel de atent la tot ce, la felul in care reactioneaza Uniunea Europeana in prezent, sprijinind Ucraina si luptand practic impotriva Rusiei in a apara valorile democratice si dependenta de China. Este un un obiectiv foarte important pentru noi si exista o strategie intreaga si o viziune intreaga cum putem sa recuperam aceste industrii strategice esentiale. Aceast acest obiectiv ar insemna relocarea, readucere a productiei in tari europene sau comisia are in vedere si alti parteneri, sa le spunem in afara Chinei, cu care ar putea colabora alta. Intr-adevar, exista un demers, nu de a lucra cu acele like-minded stats, adica acele tari care iti impartasesc valorile tale democratice, pentru ca un alt lucru a dus la suprafata de acest razboi, poate si de pandemie, este importanta valorilor. Da, dimensiunea aceasta axiologica, pentru ce exact? Care e viziunea ta asupra unei societati, asupra felului in care economia trebuie sa functioneze. ?i atunci, presedinta, comisia, am mers neobosit catre noi parteneri sa ii descopere, sa stabilim noi relatii cu cu parteneri care poate nu au fost atat de accesati pana acum. Avem si acest gloable gateway, care vrem sa fie un raspuns la tot ceea ce propunea China cu acel one belt la one gorlld politica lor externa. Deci iesim putin, nu ramanem doar in spatiu statelor membre. Da, ei suntem o comisie geopolitica, geostrategica, iesim spre parteneri care impartasesc valorile noastre Norvegia, SUA, da, au mers presedinta in vizita si a stabilit noi relatii mai intense. Canada la fel. Nu doar relocare, ci investitii foarte serioase in tot ceea ce inseamna inovare. Cu Uniunea Europeana investeste enorm in inovare si va continua sa o faca, pentru ca inovarea va sustine toata tranzitia noastra verde. Avem obiectivele noastre verzi clar stabilite, dar pentru multe dintre ele testam. Nu care e cea mai buna varianta, care este cel mai bun tip de energie regenerabila si asa mai departe. Deci multa inovare, investitie foarte mult in creativitatea noastra europeana si iesit in afara. Da, in afara granitelor pentru a identifica parteneri care impartasesc aceleasi valori cu noi. E vorba de pachete financiare semnificative pentru toate aceste. Pentru atingerea tuturor acestor obiective spuneati sunt bani foarte multi pusi la dispozitia statelor membre si a spus astazi presedinta von der Leyen ca Uniunea isi va proteja bugetul prin intermediul mecanismului de conditionalitate. Vom continua sa insistam asupra independentei sistemului judiciar. E o tema care a fost dintotdeauna de mare interes in Romania. Avem in continuare acel MCV. Obiectivul este sa ca el sa fie ridicat. Cum vedeti evolutia in lucrurilor in privind acest obiectiv? Pe de o parte situatia Romaniei, pe de alta parte situatia statelor care chiar sunt in situatia sa nu fie conditionate de acest mecanism. Ungaria, de exemplu, a fost foarte bine primit acest mesaj raspicat pe tema luptei impotriva coruptiei, pe tema introducerii pe pe tot ceea ce inseamna vizion asta asupra statului de drept, a altor tipuri de de stiu eu derogari de la lege, nu traficul de influenta. Iata, a vorbit presedinte este important pentru comisie si pentru statele membre sa sa sa reprezinte ceea ce cer acum de la Republica Moldova, de la Ucraina, nu de la tarile noastre candidat. Asadar, tre sa fim rigurosi si in interior, in interiorul Uniunii Europene. Transparenta cheltuirii banului public, cu atat mai mult cu cat sunt aceste sume fabuloase, sunt sume enorme pe care vrem sa le investim. Da, in dezvoltarea noastra economica, redresarea noastra economica. Deci o atentie suplimentara la tot ceea ce inseamna aceasta rigurozitate a actului administrativ, a cheltuirii banului public este importanta si mesajul ei a fost, a fost salutat. De altfel, presedinte a ramas ferm pe pozitie, ati vazut, invocand aceasta conditionalitate. Trebuie indeplinite anumite conditii pentru a primi, stiu, un anumit ajutor financiar sau poate in cazul anumitor state membre, inca pentru a aproba planul de de redresare si rezilienta. A da. In ceea ce priveste Romania, intr-adevar, mecanismul de de cooperare si verificare este inca activ, va fi inchis atunci cand Romania va indeplini toate tintele pe care si le-a asumat, le-a stabilit la data aderarii. Exista si acel mecanism general prin care la nivelul Comisiei Europene si in Consiliu se discuta situatia statului de drept in toate statele membre. ?i e un lucru foarte bun ca acest dialog este extins catre toate statele membre. Nu de nu ne dorim o Uniunea Europeana in care anumite state membre sunt aratate cu degetul. Noastra este ideea, ci de a creste impreuna si de a construi la sfarsitul zilei democratia europeana care ne mandrim. Nu asta este principala noastra valoare, puterea statului de drept si cu asta stiu, suntem purtatori de drapel in lume. Intre timp, pe aceasta valoare importanta as reveni putin la Ucraina. Spuneam ca a fost prima doamna a Ucrainei. Prezenta in plenul Parlamentului astazi a asistat la discursul doamnei von der Leyen. A fost, i-a salutat pe multi din membrii Parlamentului si a fost primita cu cu foarte mult, cu foarte multa caldura. In discursul sau, presedinta comisiei a subliniat ca va fi nevoie de un efort urias pentru reconstructia Ucrainei si statele membre tre sa-si pastreze solidaritatea si si in in aceasta zona. Ce perspective sunt in acest sens? Solidaritatea noastra cu Ucraina este de neclintit. Presedinte a Comisiei Europene a transmis acest mesaj clar de multe ori vom fi alaturi de Ucraina atat timp cat este necesar, cat Ucraina are nevoie de acest ajutor. Dati-mi voie sa sa stiu sa va destainui putin cum a aratat ziua de 28/02/2022 a acestui an asadar, 4 zile dupa izbucnirea conflictului, eram cu doamna comisar european Ilva Johanson, primul comisar european care vizita Romania de la declansarea razboiului. Eram la granita, in vama Siret, eram intr-o sala plina de de cetateni, de autoritati locale, autoritati nationale, ONG-uri internationale locale, voluntari, oameni care doreau sa ajute, care erau solidari cu Ucraina si eram alaturi de autoritatile din Cernauti care veneau pentru a dialoga, pentru a dialoga cu noi. Olo, am trait un sentiment extraordinar de solidaritate umana, nici nu i-as spune european si felul in care statele membre au reactionat atat de natural, au acordat acest ajutor atat de natural. Felul exemplar in care Romania a acordat acest ajutor umanitar, Romania, adica romanii si si autoritatile a impresionat la Bruxelles. Am spus de multe ori ca este, daca vreti, o o ora de aur pentru Romania acum, pentru ca exista un mare respect si o apreciere pentru felul in care Romania a inteles sa sa ajute refugiatii din Ucraina si si de altfel in prezent si altfel cu culoarele de solidaritate, cu transportul granelor, cu reconstructia Ucrainei, de ce nu mai tarziu. Deci, solidaritatea cu Ucraina ramane o constanta a tot ceea ce inseamna agenda europeana si din dialogul meu cu ambasadorii statelor membre, am simtit o prezenta in in toate tarile. Evident, geografia este de stin. Noi suntem aici pe linia de frontiera. Da, si noi personal, nu am trecut prin anumite emotii in primele luni ale razboiului. Am fost acolo, am vazut mamele ucrainieni ce carand copilasii, impingand carucioare grabite prin ninsoare. Este altceva decat un stat membru mai indepartat. De aceea, noi, cei care am experimentat aceste lucruri la la prima mana, la firul ierbii, cu siguranta traim aceasta solidaritate cu Ucraina. ?i mai mult, spuneam ca Ollanas de Lenck a fost in Parlamentul European in timp ce ea era lua Strasbourg. Presedintele Zelenski a facut o vizita surpriza in orasul Izium din estul tarii, estul Ucrainei, recent eliborat de fortele armatei ucrainene. Mii de militari rusi au fugit din regiune in ultimele zile abandonand cantitati mari de armament, munitie si tancuri. In zonele eliberate ies la iveala trucitati comise de rusi. Armata ucraineana a facut progrese semnificative in contra-ofensiva din aceasta luna cucerind 8000 de kilometri patrati dupa cum aprecia liderul de la Kiev, aparent toti in regiunea Harkov. Statele Unite sunt insa ceva mai reticente in privinta evolutiilor din teren. Nu se poate spune daca razboiul se afla intr-un punct de cotitura, a declarat presedintele Joe Biden. Izium este un centru logistic cheie din nord-estul Ucrainei, in regiunea Harkov. Presedintele Zelenski l-a multumit militarilor pentru recucerirea teritoriilor si a incurajat ne indreptam intr-o singura directie inainte, pana la victorie, le-a spus el. Sunt imagini simbolice la Izium, unde presedintele Ucrainei dovedeste curaj, mergand la aproximativ 10-15 kilometri de linia frontului din regiunea Harga. El s-a referit si la distrugerile si ororile lasate in urma de invadatori. Viewer is werre shocking peres o-choc, f. O. M. Picos, wi-wi-bi-gu anttocy, the same bictors from Bucha from the fost the cupitt terters, so the sam the trie biale pipo ant ot cenac the s-the the part-o-power ew-i-ory en the part of off mo modin tutase Rash Nash. Olodimir Zelenschi a fost si la Balaklia, un alt oras eliberat recent, unde i-a decorat pe militarii ucrainieni. Avantul fortelor ucrainiene pare sustinut iar de gringolada din randul trupelor ruse, vizibila tinand cont de faptul ca vehicule blindate au fost abandonate la Izium, asa cum se observa si in aceste imagini. Ministerul rus al Apararii a transmis imagini cu elicopterul de atac a-po-mi-ona taturogie si cu sisteme de rap o-t-t-a-tete standard, care ar lovi noaptea pozitii al armatei ucrainene intr-o zona neprecizata. Ucraina si-a propus sa elibereze toate teritoriile ocupate de invadatori. Cancelariile occidentale afirma insa ca este prematur sa se creada ca soarta razboiului s-a decis estet voin-ni pe faci meci face cea cu cani-ci-ci de a nu discute-ama. Guvernul de la Kiev a prezentat garantii de securitate pe care le considera necesare dupa ce razboiul cu Rusia se va incheia. Intre altele, planul propune ca mai multe state europene si Statele Unite, Canada, Australia si Turcia sa garanteze securitatea Ucrainei, iar aceasta tara sa-si continue eforturile in vederea aderarii la NATO. Cremlinul a calificat proiectul de garantii solicitate de Kiev drept o amenintare. A revenit in Ucraina. Alex Costache, Bogdan Militaru si Dorel Anka au ajuns astazi la Kiev, iar chiar acum Alex este in direct cu noi. Buna seara Alex spune-ne cum ai cum ati regasit Ucraina? Voi ati fost acolo imediat dupa eliberarea localitatilor de langa Kiev? Care e starea de spirit a oamenilor acum? Ramona un exemplu relevant este autostrada Jitomir-Kiev. Va amintiti imaginile din de la inceputul lui martie? Cu aceasta autostrada era presarata cu cadavre si cu epave ale tancurilor rusesti. Practic, acolo a fost scena unor lupte teribile. A fost oprit pe aceasta autostrada, in dreptul localitatii Irpin, a fost oprita invazia rusa catre Kiev. Acum, carosabilul si infrastructura rutiera sunt refacute. Practic poti circula direct de la Jitomir la Kiev nu mai exista acea ocolitoare. De la Bucea se lucreaza si la podul de la Irpin. Doar faptul ca de o parte si de alta autostrazi mai vezi inca constructii distruse de bombardamente te face sa intelegi ca acolo a fost scena unor lupte teribile si vreau sa spun si de controale. De punctele de control sunt mult mai putine. Pe noi, de exemplu, nu ne-a controlat nimeni, nu ne-a verificat documentele de la Cernauti pana aici la Kiev. Cand am ajuns noi undeva in jurul orei 6 dupa-amiaza aici, in Kiev, in oras era o aglomeratie de nedescris, mai ceva ca in Bucuresti, foarte multe masini, foarte multi oameni pe strada. Am stat si noi de vorba cu cativa dintre ei. Au moralul mult mai ridicat acum, dupa contra-ofansiva ucraineana in Harkov si dupa ce au fost eliberate acele teritorii, chiar daca inca exista un pericol si aici, astazi pana la ora 5 dupa-amiaza a fost alarma antiaeriana. Asadar, viata a revenit la normal. Pericolul este in est, in Harkov si in Donbas, de asemenea in sud. Maine noi vom merge in regiunea Harkov, vom filma in localitatile eliberate de armata ucrainiana. Vom merge in ISIM, in Balaklia, asa cum ati vazut in reportajul de mai devreme. Alex, multumesc pentru aceste informatii si aveti grija de de voi acolo. La in Ucraina a spus si presedinta comisiei ca intentioneaza sa mearga. Iata, colegii nostri au fost chiar surprinsi de viteza cu care s-a refacut infrastructura sa. Viata pare sa revina la normal in zonele eliberate in primavara probabil speram. Acelasi lucru se va intampla si in localitatile care sunt acum eliberate in regiunea Harkov, cu ajutorul Uniunii Europene, printre printre altii. Dar cu siguranta, ajutorul Uniunii Europene este impresionant. Vorbim de 19000000000 de euro daca ne referim la asistenta financiara din 2000-14 incoace. Vorbim de de sprijinirea Ucrainei prin acest mecanism de protectie civila. La Suceava stiti ca se afla unul din aceste hab-uri prin care trec diferite transporturi de medicamente, de materiale necesare. Deci culoarele acestea de solidaritate functioneaza si ele foarte bine. Sanctiunile pe care le-am aplicat Rusiei, da, foarte dure, istorice si acestea au fost luate cu unanimitate. Da, Pre-are Ursula von der Leyen a spus azi ca trebuie sa fie mentinut da, si sa fie mentinuta unitatea blocului Europe-AN pe aceasta tema. Da, asa este. Sanctiunile functioneaza. Sanctiunile sunt gandite si pe termen mediu si lung. Vedem economia Rusiei care s-a descurcat. Da, in primele saptamani ca incet incepe sa clacheze rubla ruseasca este deja nu la terapie intensiva. Rusia nu si-a putut plati datoriile externe, a ratat deja 2 termene. 2 treimi din bancile rusesti nu mai pot opera. Da in plan international sunt foarte, foarte multe astfel de de decizii, astfel de de sanctiuni care au un impact real. Evident, exista un cost si pentru noi. Nu trebuie sa ascundem acest lucru. Este un cost insa, pe care, asa cum a spus presedinta, ni-l asumam si il platim. Pentru ca, asa cum ati inceput cu cu un citat din discursul ei, lupta este a valorilor, lupta este intre un regim democratic si unul autocrat. In fata acestor costuri exista riscul ca aceasta unitate europeana sa fie fisurata. Cu siguranta exista forte care incearca sa faca acest lucru, a spus chiar Ursula von der Leyen in discursul de azi sigur, arma noastra cea mai de pret in acest razboi care, iata, este pe teritoriul Europei este aceasta este tocmai solidaritatea noastra. ?i atata timp cat intelegem de ce-ul acestui sprijin pe care il oferim Ucrainei, atat timp cat intelegem care este miza, care este mesajul politic pe care vrem sa il trimitem, ca ca ca uniune, da, ca integritatea teritoriala a unui stat este de netagaduit, ca dreptul unui stat de a alege un parcurs european, cum a facut-o Ucraina, este dreptul da unui stat national de a-si decide destinul. Iar un lucru foarte important, deci, mesajele acestea sunt foarte importante si daca intelegem, le ancoram corect in de ce sprijinim Ucraina? Daca nu este despre bani, ce este despre valori si despre viitor, atunci cred ca solidaritatea europeana si pana la acest moment, solidaritatea cu Ucraina a ramas de neclintit in randul tuturor statelor membre, dincolo de orice alte orice alte discutii. S-a vazut cu siguranta atunci cand Ucraina a primit statutul de candidat impreuna cu Republica Moldova. Ursula von der Leyen a vorbit astazi despre familia europeana in care Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Balcanii de Vest sunt sunt parte. ?i pentru ca mai avem doar cateva minute v-as intreba cum va arata sau cum s-a schimbat Europa in in urma acestui razboi, la finalul lui, aceasta familie europeana de care a vorbit azi Ursula van von der Leyen cum credeti ca va arata? Da, am mai spus, sunt miscari tectonice, asa cum stim. Cand se realiniaza placile tectonice, sunt nu cutremure si asa mai departe. Deci trecem printr-o perioada foarte dificila, o perioada de tranzitie, o perioada de reasezare, o perioada de prioritizare, de intelegere a obiectivelor noastre, a valorilor pe care suntem aici sa le aparam. Eu cred ca Europa arata mai unita, arata solidara, arata ca purtator de drapel in lume a tot ceea ce inseamna protejarea drepturilor oamenilor, a tot ceea ce inseamna protejarea mediului, a tot ceea ce inseamna protejarea muncitorilor, a cetatenilor si asa mai departe. Deci, cred ca acest conflict, asa cum se si spune in romana ce nu te omoara, te intareste, vom iesi si mai puternici. Suntem, iata, atractiv ca proiect european. Sunt tari care doresc sa devina membre ale acestui proiect. Forta pietei unice europene este fenomenala. Suntem una dintre cele mai mari economii ale lumii, trebuie sa pariem pe aceasta forta economica. Avem capacitatea de a ajuta si alte tari si de a iesi mai puternici si mai rezilienti din tot ceea ce inseamna situatia actuala geopolitica. In acest context, presedinte a comisiei a evocat-o pe regina Elisabeta a Doua Marii Britanii. A fost simbolic, nu doar pentru ca iin aceste zile o lume intreaga isi a ramas de la suveran, a Regatului Unit, dar si in contextul in care Marea Britanie a ales sa paraseasca Uniunea si cu toate acestea, presedinte a comisiei a vorbit azi de aceleasi aceleasi valori a cu si am fost si eu sa semnez in cartea de de condoleante sa prezentam si din partea reprezentantei comisiei din Bucuresti condoleantele noastre poporului britanic. Presedinte al Comisiei Europene a invocat exemplul Reginei ca ca un exemplu de serviciu de felul in care intelegi sa-ti servesti natiunea. ?i atunci cred ca pentru noi toti, cu atat mai mult pentru tot ce inseamna lideri politici, atat la nivel european, cat si national, nu sunt vremuri usoare. De aceea, poate ancorarea aceasta in ideea ca servesti un interes public si ai sansa, poate nu, de a gestiona destine. Iata, intr-un astfel de context, sunt lucruri ru atat mai pretioase pe care trebuie sa le apreciem. A asta cred ca a vazut dansa si in exemplul Regina Elisabeta a do si care conteaza cu atat mai mult in contextul unui razboi. Nu atunci apreciem mai mult capacitatea unui lider de a-si conduce natiunea, asa cum multa lume il apreciaza in aceste zile pe presedintele Zelenski. In imagini vedem avem Westminster Hol, unde a fost depus sicrie-ul Reginei Elisabeta a doua. Incepand din aceasta seara timp de cateva zile cetatenii britanici, oamenii din Londra pot trece pe la West Minster Hol sa isi ia ramas buna de la Regina lor, urmand ca pe 19 septembrie sa aiba loc funeraliile de stat, la care va participa si presedintele Klaus Iohannis, alaturi de 500 de sefi de stat din intreaga lume. Printre ei si presedintele Statelor Unite. Joe Biden, si-a anuntat prezenta. Televiziunea Romana are o echipa la Londra. Vlad Ungar este acolo si cu siguranta in programele de stiri de pe TVR si TVR Info. Vlad va va tine si in zilele urmatoare la curent cu ce se intampla la la Londra. Noi ne oprim aici si va multumesc ca ati fost alaturi de noi la tema zilei. Va multumesc, doamna Chiriac, pentru toate aceste explicatii, intr-o zi importanta pentru Uniunea Europeana si va mai asteptam la la TVR Info cu bucurie. Multumesc si eu. Va multumesc, doamnelor si domnilor, ca ati urmarit tema zilei. Urmeaza context cu Marinela Mititelu la revedere