In cadrul rubricii 'Fonduri europene, succese romanesti', difuzata pe PRO TV, se prezinta un material despre reciclarea deseurilor in Romania.

comisia europeana, deseuri, reciclare a deseurilor, fonduri europene, sortare deseuri, colectare selectiva, reciclare selectiva, ambalaje biodegradabile, program operational, program de mediu, pet-uri, deseuri mase plastice, compostare a deseurilor, pnrr


Transcript automat
Pentru ca nu recicleaza aproape nimic din deseurile produse, Romania este la coada Europei, cu un procent rusinos de nici cinci procente nici 5% in conditiile in care media europeana de reciclare este de 10 ori mai mare. De ani de zile, Uniunea Europeana ne de bani sa rezolvam aceasta problema, dar autoritatile inregistreaza esec dupa esec. Urmariti un nou reportaj din campania stirilor Protv fonduri Europene Succese romanesti cu 20 de milioane de euro fonduri europene autoritatile din judetul Covasna au reusit sa rezolve problema gunoaielor. Daca nu recicleaza, locuitorii platesc o taxa de salubrizare mai mare, iar masinile care strang gunoiul au camere video care monitorizeaza ce arunca fiecare in sacii lasati in fata caselor. Suntem la statia de sortare a deseurilor din Lez, Covasna, functionala din 2017. 30% din gunoiul care intra aici se recicleaza, un procent care plaseaza judetul in fruntea tarii la acest capitol. Aici se pot procesa zilnic pana la 30t de deseuri. Aicea primim deseurile reciclabile. Vedeti cantitatile care sunt. Se lucreaza in doua schimburi, primavara si toamna. Incercam si al 3-lea schimb, pentru ca doua schimburi nu reusesc sa faca fata. La LE? ajung deseurile din intreg judetul Covasna. Vorbim de 59.000t intr-un singur an. De strangere a gunoaielor se ocupa primariile, care au cumparat din bugetul propriu masini si tomberoane. Astfel, nu s-a mai pierdut timp cu licitatiile si s-a putut trece rapid la colectarea selectiva a deseurilor din poarta in poarta. Atat la sat cat si la oras mergem din usa in usa, colectam separat reciclabilul, separat biodegradabilul in cazul urbanului si menajer la fel, din usanusa. In tot judetul s-au facut campanii de constientizare a populatiei despre importanta colectarii selective, dar s-a marjat si pe actiuni de control. Pe fiecare masina de gunoi a fost montata o camera video. Exista astfel control asupra ceea ce arunca fiecare. Cine nu respecta regulile plateste mai mult la gunoi, adica in loc de 15 lei pe luna ar plati 25 lei. Din 2020 si la blocuri se colecteaza separat resturile biodegradabile. La inceput s-a inteles destul de greu, a fost reticente, dar pot sa spun ca maxim trei luni a a durat pana cand oameni a inteles ca experiment pentru 60 de familii de la bloc a fost montata aceasta insula inteligenta. Fiecare familie are un card. Sacul e cu cu air cut. Separat pentru fiecare familie, si pentru plastic, si pentru hartie, si pentru sticla apasa cartela aicea si sacul trebuie sa apasa aicea. Daca exemplu a venit cu plasticul, degeaba mearga la hiustie, ca nu deschide, numai la cel cu plasticul se deschide usa si poate sa arunce. In timp ce locuitorii se obisnuiau cu colectarea selectiva, la ales a fost construita statia de sortare cu 20 de milioane de euro, fonduri europene. Banii au venit prin programul operational sectorial de mediu si au fost obtinuti de Consiliul Judetean Covasna. Datorita acestei investitii au fost inchise si ecologizate patru gropi de gunoi din judet. Cat de importante au fost fondurile europene? Fara aceste fonduri e practic imposibil sa faci. Deci costurile ar fi fost atat de mari, incat nimeni nu are atatia bani, nici privatu. Cei 42 de angajati sorteaza manual deseurile pana la 18 categorii, de la peturi si hartie pana la plastic sau metal. Pentru eficienta exista un muncitor care se ocupa de un singur tip de materiale ce se recicleaza. Se transforma apoi in baloti. Nu exista cerere, insa pentru toate tipurile de deseuri. Am ajuns ca fierul sa nu fie reciclat in Romania cu greu, cu mari greutati. Trimitem in prima data in Bulgaria, pe urma in Turcia, la folia color. Deocamdata nu se recicleaza deloc din deseurile biodegradabile. Adica din ceea ce vedeti in acest tomberon din fata unei case din Sfantu Gheorghe se face compost, un ingrasamant natural care este apoi folosit la pamant pentru flori, de exemplu. Intregul proces dureaza intre 3 si 6 luni. Aicea, impachetam pamantul de for care o sa fie livrat la magazinele partenere. Gazonul de pe stadionul sef si din Sfantu Gheorghe, un gazon, de altfel apreciat de specialisti, are la baza un strat de compost de cinci cenmetri. A fost facut din deseurile biodegradabile colectate din oras, la centrul de la Alex. Cei de acolo au muncit cateva luni pentru a ajunge la compozitia ceruta de constructor. In total, pe cele trei terenuri s-au folosit 800t de compost. Judetul Covasna este exemplul ca daca te implici, se poate. Astfel de infrastructuri, chiar mai bune sunt in toata tara, dar multe nu functioneaza. Ce ne trebuie? Sa impingem caruta asta buna? Munca serioasa, mai multa implicare, evident, din partea tuturor. Incepand de la Guvern, pana la cei care suntem angajati si sa suntem platiti pentru a face treaba. Daca se implica toata lumea, sunt absolut convins ca se poate face. Ne sufocam in gunoaie, iar Romania primeste avertismente dure din partea Uniunii Europene sa ne rezolvam problema gestionarii deseurilor. Pana acum, din incompetenta, interese si nepasare am ratat toate tintele asumate. Bani am avut in jur de 2 miliarde de euro, fonduri europene din 2007 pana in prezent. Cei responsabili au cheltuit o mare parte din suma fara niciun rezultat, iar acum, prin PNRR, tara noastra mai primeste inca 1.000.000.000 euro, din care cu 200 de milioane ar trebui sa cumparam 14.000 de insule inteligente in toata tara. Este vital ca autoritatile statului sa se puna pe treaba, pentru ca altfel riscam sa pierdem banii europeni si sa ramanem cu gunoiul la usa, pentru ca nu au timp ori considera procedura.