Pagina 1
'Mãsurile de austeritate adoptate în educaþie anul anterior sunt printre cele mai dure decizii adoptate în educaþie vreodatã', atrage atenþia Alianþa Naþionalã a Organizaþiilor Studenþeºti din România (ANOSR). Ideea reducerii fondurilor alocate de Guvern pentru studenþi, a burselor ºi a numãrului de locuri bugetate la universitãþile de stat este diametral opusã celor lansate de foºtii miniºtri ai Educaþiei, Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca ºi Daniel David.
Studenþii cer audienþa la prim-ministrul llie Bolojan ºi solicitã o dezbatere cu partidele politice, pentru a putea fi analizate corect nevoile mediului universitar.

Pagina 4
Alianþa Naþionalã a Organizaþiilor Studenþeºti din România (ANOSR) atrage din nou atenþia prim-ministrului României ºi partidelor politice cã domeniul educaþiei are nevoie de un buget consistent.
Asociaþia a cerut din nou f sã fie primitã în audienþã la Ilie Bolojan, la 8 zile dupã prima solicitare, care a fost ignoratã de premier. Reprezentanþii studenþilor propun o dezbatere, inclusiv cu partidele politice, despre principalele probleme ale studentilor. De la 1 ianu9 arie 2025, Guvernul a devenit ostil în relaþia cu mediul universitar, impunând, prin 'Ordonanþa trenulet", mãsuri 9 9 7 de austeritate care se bat cap în cap cu toate programele de investiþii ºi politicile publice demarate de guvernele anterioare, inclusiv cu fonduri europene, cu scopul creºterii numãrului de 9 studenþi din România.
Fostul ministru al Educaþiei, Daniel David, chiar explica, la preluarea primului mandat, cã România are nevoie de mai mulþi absolvenþi de studii superioare, ca strategie de securitate naþionalã, pentru a se reduce pericolul dezinformãrii, dar strategia s-a rãsturnat brusc, în mod nejustificat.
DIANA SCARLAT Ideea reducerii fondurilor alocate de Guvern pentru studenþi, a burselor ºi a numãrului de locuri bugetate la universitãþile de stat este diametral opusã celor lansate de foºtii miniºtri ai Educaþiei, Sorin Cîmpeanu, Ligia Deca ºi Daniel David.
Studenþii cer audienþã la prim-ministrul Ilie Bolojan ºi solicitã o dezbatere cu partidele politice, pentru a pentru universitãþi Studenþii scot Guvernul 'la tabla" putea fi analizate corect nevoile mediului universitar, ANOSR cere alocarea, prin legile bugetului de stat, a cel puþin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, precum prevede art. 147 al Legii învãþãmântului superior nr. 199/2023, pentru domeniul educaþiei ºi cercetãrii.
Studenþii mai cer revenirea la alocarea fondului de burse pe toatã durata anului calendaristic (12 luni); creºterea procentului din salariul minim net din care se calculeazã valoarea costului standard pentru constituirea fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a reveni la o valoare a fondului de burse alocat similarã cu cea din 2024, când valoarea costului standard reprezenta 10% din salariul minim brut si rein» troducerea posibilitãþii studenþilor înmatriculaþi pe locuri cu taxã de a beneficia de burse din fondurile de la bugetul de stat.
De asemenea, ANOSR solicitã creºterea contribuþiei din fonduri proprii a iristitutiilor de învãtãmânt » » superior la fondul de burse, pentru a suplimenta numãrul de burse acordate, îndeosebi în vederea acoperirii solicitãrilor studenþilor eligibili pentru burse sociale ºi revenirea la reducerea de 90% pentru studenþi la transportul feroviar intern pe toate rutele.
ANOSR reuneºte studenti » » din 20 centre universitare din întreaga þarã, din 31 de universitãþi, atingând un numãr de 138 organizaþii membre, care luptã împreunã pentru menþinerea în funcþiune a mecanismului » miºcãrii studentesti. La nivel > j > naþional, ANOSR este membrã în Consiliul Tineretului din România. De asemenea, federaþia este reprezentantul legitim al studentilor din România la nivel european, prin statutul de membru cu drepturi depline al Organizaþiei Europene a Studenþilor (ESU European Students' Union), singura structurã europeanã care reprezintã studenþii.
Cele mai dure decizii adoptate în educaþie 'Mãsurile de austeritate adoptate în educaþie anul anterior sunt printre cele mai dure decizii adoptate în educaþie vreodatã: trans> portul studenþilor este acordat limitat, doar pe ruta centru universitar - domiciliu, lucru nemaiîntâlnit în legislaþia din România; fondul de burse este redus cu aproximativ 52%, în vreme ce timp de cel puþin 10 ani, acesta a fost constant subfinanþat; dreptul studenþilor înscriºi pe locuri cu taxã de a beneficia de burse este eliminat; bursele ºi fondul de burse ºi protecþie socialã sunt finantate doar pe perioada activitãþii didactice, o reducere de la 12 luni la aproximativ 9-10 luni", transmite ANOSR, amintind cã astãzi, coºul minim al unui student depãºeºte suma de 2.000 lei lunar, în vreme ce aproximativ 44.000 de beneficiari au rãmas fãrã sprijin ºi cuantumul bursei sociale este de 925 lei ºi deja a crescut abandonul universitar, în contextul în care România era oricum fruntaºã, la nivel european, în privinþa abandonului.
Creºte abandonul universitar Reducerea cifrei de ºcolarizare si scãderile cheltuieIilor de personal vor genera creºteri ale taxelor universitare în toate institutiile de învãþãmânt superior din þarã, greutatea fiind pusã tot pe umerii studenþilor, mai aratã ANOSR. Desi Ilie t Bolojan a dat asigurãri privind menþinerea taxelor actuale pentm studenþii care deja sunt înscriºi la o facultate, efectele ar fi descurajatoare pentru cei care ar dori sã intre la facultate în anii urmãtori - dupã ce s-au investit sume considerabile, în perioada 2022-2024, pentru a creºte numãrul de studenti în universitãþile » » româneºti.
9 Studenþii au mai explicat Guvernului, începând din ianuarie 2025, cã sprijinul

Pagina 5
astãzi ceea ce era, poate, liceul pe vremea bunicilor noºtri", a subliniat ministrul, atunci când explica de ce este nevoie de o finanþare mai puternicã pentru sistemul universitar, inclusiv pentru burse.
Apoi, de Ziua Internaþionalã a Educaþiei, pe 24 ianuarie 2025, ministrul declara: 'Educaþia devine aproape sinonimã cu tara, iar asa cum facem educaþia, aºa devine si tara. Sistemul > > românesc de educaþie este unul complex ºi complicat, cu milioane de oameni implicaþi direct, iar restul tãrii 9 ' > format în cea mai mare parte din absolvenþi ai acestui sistem. Educaþia devine astfel » aproape sinonimã cu þara, iar aºa cum facem educaþia, asa devine si tara! Dacã vrem > » » o þarã democraticã ºi modernã, fondatã pe ºtiinþã ºi religie, în care sã avem bunãstare, nu una autocratã si bizar-izolationistã bazatã > » pe pseudoºtiinþã ºi pseudoreligie, în care bunãstarea va deveni un lux, ne trebuie o educaþie adecvatã", declara atunci Daniel David.
Þintim ultimul loc din UE Universitãþile din România sunt deja în crizã de studenþi, de mai mulþi ani, mai ales pentru cã în ultimii 10 ani a scãzut constant numãrul absolvenþilor de liceu. Statisticile * aratã cã mai puþin de 25% dintre românii cu vârste cuprinse între 25 ºi 34 de ani au terminat o facultate, în timp ce niedia Uniunii Europene estie de 43%. De asemenea,! abandonul universitar se menþine, în > " ultimii ani, la peste 50% în universitãþile din România, cu mult peste media UE, la cele trei cicluri de studii, de licenþã, masterat si doctorat.
> 7 > 'Ordonanþa trenuleþ" de la finalul anului trecut, prelungitã de actuala politicã a Guvernului Bolojan taie, acum, toate ºansele României de a continua programele de încurajare a tinerilor pentru a face studii universitare în România, iar abandonul universitar ne va duce pe ultimul loc din UE, în mod inevitabil.
financiar acordat de stat nu este 'un moft", ci o investiþie în viitor. Acest principiu a stat la baza tuturor programelor de încurajare a tinerilor sã facã studii universitare în România si > chiar în alte þãri, în ideea cã vor lucra ulterior în România ºi vor aduce plusvaloare tãrii.
» Inclusiv finanþarea trans» portului, bursele sociale, Programul 'Primul student din familie", lansat în 2024, si alte facilitãti fiscale acor) » date studentilor au fost > concepute pentru a creºte numãrul de tineri care merg la facultate si a scãdea rata abandonului universitar.
'Ordonanþa trenuleþ" aplicatã din ianuarie 2025 a tãiat toate ºansele României de a continua aceste programe de încurajare, iar abandonul universitar se agraveazã.
Strategii diametral opuse România era si înainte » de ianuarie 2025 pe ultimele locuri din Uniunea Europeanã în privinþa procentului de tineri care fac studii universitare ºi pe primele locuri la abandonul anual al facultãþilor. Mulþi dintre cei care primesc burse sociale se bazau pe transportul gratuit ºi pe alte facilitãþi acordate de statul român pânã la 1 ianuarie, iar asociaþiile studenþeºti spun cã dupã tãierea fondurilor vor fi foarte mulþi obligaþi efectiv sã renunþe la facultate, pentru a se putea întreþine.
Fostul ministru al Educaþiei, Daniel David, explica, la preluarea primului mandat, cã 'Educaþia e un risc de securitate naþionalã" » si de ce e nevoie de inves» titii în creºterea numãrului » » de tineri români cu studii superioare, pentru reducerea pericolului dezinformãrii.
Politica actualã a Guvernului este diametral opusã faþã de cea a fostelor guverne din ultimii 10 ani, David a susþinut, în primul mandat, finanþarea puternicã a universitãþilor ºi a studenþilor, explicând cã România are mai puþini studenti decât alte tãri euro» > pene ºi are cel mai ridicat grad de abandon universitar.
Din politicile publice au râmas doar declaraþiile în septembrie 2024, fostul ministru Ligia Deca dubla fondurile pentru un program lansat în mandatul ei, pentru a atrage cât mai mulþi tineri în universitãþi. Se anunþase » » cã valoarea totalã a proiectelor pentru studenþi depãºea 104 milioane de euro, dintre care peste 103 milioane de euro se alocau regiunilor mai puþin dezvoltate, iar aproximativ 1,5 milioane de euro erau destinate regiunii Bucureºti-Ilfov.
» Creºterea accesului la > învãþãmântul superior pentru grupurile subreprezentate ºi defavorizate reprezenta o prioritate a noilor legi ale educaþiei ºi a fost parte integrantã din Raportul final al proiectului 'România Educatã". Programul 'Primul student din familie" a fost lansat tot cu scopul de a sprijini tinerii din medii defavorizate sã acceseze educaþia superioarã, contribuind la reducerea decalajelor socio-economice dintre zonele urbane si cele rurale, pentru cel puþin 10.000 de elevi din familii cu resurse financiare limitate.
Pe 15 ianuarie 2025, Daniel David declara cã avem prea puþini studenþi ºi e nevoie de finanþare pentru a atrage mai mulþi tineri cãtre universitãþile din » România ºi pentru a reduce abandonul universitar. David i-a contrazis pe unii dintre colegii sãi din mediul universitar care considerau cã e nevoie de mai puþini studenþi ºi mai buni. David explica atunci cã România are prea puþini studenþi, iar þara noastrã are nevoie ca procentul din populaþie care urmeazã studii de licenþã sã creascã.
'Dacã îi laºi în afara sistemului, devin victimele manipulãrii, devin victimele fake news-ului. Adevãrul este cã licenþa ar trebui sã fie vãzutã