Pagina 8
Comuna Tomeºti, un exemplu pozitiv a ceea ce înseamnã dezvoltare ruralã cu fonduri europene > interviu cu prof. ªtefan Timofte, primarul comunei Tomeºti - Comuna pe care o conduceþi se extinde pe zi ce trece. Cum þin pasul utilitãþile cu viteza de dezvoltare? Tomeºtiul este o comunã mare, întinsã pe toate dealurile de la est de municipiul laºi.
Când am extins intravilanul în 2007, ºi procedurile au durat pânã în 2014, am încercat sã mulþumim pe toatã lumea. Toþi cei care au solicitat ca terenul sã le fie trecut în intravilan au obþinut acest lucru dupã ce studiile necesare au arãtat cã se preteazã modificarea. Nu ne-am gândit cã vor apãrea probleme, pentru cã s-au construit case la distanþã mare de vatra satului, iar aceasta a dus, de exemplu, ca sã mã refer la zãpada abundentã de la începutul lunii aprilie, la o întârziere a deszãpezirii. La fel, extinderea utilitãþilor, cum ar fi reþeaua de curent electric, a þinut mai greu pasul cu noile construcþii. Aceºti paºi de dezvoltare nu se pot face pe cât de repede dorim.
O mare parte dintre cei care s-au mutat la Tomeºti au rãmas cu domiciliul pe Municipiul laºi sau în localitãþile de unde au venit. Nu a crescut populaþia comunei. ªtiþi cã bugetul vine în funcþie de numãrul de locuitori. Apoi, dacã legea se va modifica, o parte din contribuþia pe care o are fiecare angajat va merge la administraþia localã unde acesta are domiciliul. Or, dacã cei care au preferat sã locuiascã la Tomeºti nu ºi-au fãcut mutaþia, nu contribuie la bugetul nostru. Dar noi trebuie sã investim foarte mult în zonele rezidenþiale recente. Ar trebui ca legea sã fie îmbunãtãþitã, poate ar fi o idee ca acele contribuþii - cum sunt cele de asigurãri sociale - sã fie plãtite ºi banii sã rãmânã acolo unde stai, nu în localitatea unde apari cu domiciliul. Am discutat despre asta ºi cu alþi colegi primari din Zona Metropolitanã, care au aceeaºi problemã.
- Concret, ce se construieºte acum la Tomeºti? Avem 26 de proiecte care vor intra în finanþare. Odatã cu ele, comuna atrage peste 36 de milioane de euro pentru creºe, ºcoli, drumuri, apã ºi canalizare, eficientizare termicã, transport. Am la birou un panou cu toate proiectele, pentru cã multe sunt contra cronometru ºi, dacã nu ne încadrãm în timp, pierdem finanþarea.
De exemplu, în ce priveºte modernizarea strãzilor ºi drumurilor comunei, Compania Naþionalã de Investiþii a scos la licitaþie pentru noi lucrãrile pe un total de 5,7 km, suma fiind de aproximativ 17 milioane de lei. Dar noi venim în completare cu încã 3 km, pentru cã CNI a preluat anumite segmente ºi vrem ca modernizãrile sã cuprindã drumul întreg. Nu ºtiu dacã lucrãrile vor începe anul acesta, dar în 2024 cu siguranþã ºantierul va fi deschis. Sunt vizate strãzi din toate cele patru sate ale comunei.
Chiar la sfârºitul lunii trecute au mai fost lansate în licitaþie trei proiecte. Este vorba de realizarea sistemului GIS - Sistemul Informaþional Geografic - pentru cã am obþinut o finanþare pentru reactualizarea Planului Urbanistic General ºi introducerea lui în acest sistem, apoi vrem sã achiziþionãm un microbuz electric ºi patru puncte de reîncãrcare, probabil vom înfiinþa noi un traseu, ºi de asemenea, vom achiziþiona ºi completa sistemul de monitorizare video în comunã.
Au fost semnate contractele pentru reabilitarea energeticã a douã blocuri, 45 ºi 47, reabilitare ce va include înlocuirea tâmplãriei, Izolarea faþadei, montarea rulourilor exterioare ºi schimbarea acoperiºului, precum ºi o serie de lucrãri conexe. Tot pachetul înseamnã o investiþie de 17 milioane de lei.
- Vor mai fi ºi alte blocuri incluse în acest program? Da, vor mai fi incluse fostele blocuri IGLL (1,2,3), blocurile 1,2, 3,4 ISCIP, pentru care se lucreazã acum la documentaþiile de avizare a lucrãrilor de intervenþie. E vorba de 29 de milioane de lei. Sunt multe documente de întocmit pânã la execuþia propiu-zisã având în vedere faptul cã documentaþiile acestor blocuri erau foarte vechi la data depunerii: avem de fãcut relevee, actualizãri ale documentaþiilor de intabulare, planuri topo, dar ºi intrarea în legalitate a balcoanelor de la parterul blocurilor construite fãrã autorizaþie. Pe lângã cele menþionate avem documentaþia gata ºi pentru blocul nr. 8 aflat lângã primãrie, pentru care avem finanþare de 1,3 milioane de lei.
în derulare se aflã acum ºi achiziþia lucrãrilor menite sã creascã eficienþa energeticã la Sala de sport a ªcolii 'D.D. Pãtrãºcanu' urmând sã intrãm în execuþie ºi cu lucrãrile de reabilitare energeticã la corpul de clãdire al ºcolii.
Mai este un corp de clãdire la ªcoala Goruni care urmeazã sã fie reabilitat complet Costurile sunt 8,6 milioane lei la ºcoala 'D.D.
Pãtrãºcanu', 1,8 milioane lei la sala de sport ºi 1,6 milioane lei la ºcoala Goruni.
Tot la CNI am depus un proiect ce vizeazã construirea unei creºe în curtea ªcolii Chicerea. Acolo va fi un proiect personalizat, din cauza terenului pe care îl avem la dispoziþie. în cartierul ªtefan cel Mare intenþionãm sã construim o creºã-tip, cu patru sãli, tot prin CNI, pe terenul de lângã ºcoala 'D.D. Pãtrãºcanu', dar mai sunt câteva detalii de pus la punct înainte de promovarea investiþiei.
Aceste proiecte vor fi completate cu finanþarea ce a fost aprobatã zilele trecute prin PNRR ºi care vizeazã dotarea insituþiilor de învãþãmânt din comuna Tomeºti cu mobilier ºcolar, materiale didactice ºi echipamente digitale.
- La copii v-aþi gândit. Dar pentru cei mari ce aveþi în plan? Vom avea un sediu nou pentru primãrie.
Este deja un ordin de ministru ajuns la compartimentul de achiziþii al Ministerului Dezvoltãrii. Este vorba de 14 milioane de iei.
Acum primãria funcþioneazã în clãdirea unei foste ºcoli, care va fi redatã activitãþilor didactice sau poate un centru de activitãþi pentru tomeºtenii seniori.
Am întârziat cu proiectul casei de culturã.
Este un proiect de suflet al meu, pentru cã mã preocupã foarte mult sã aibã aceleaºi ºanse copiii, tineretul, de la noi, ca ºi cei din oraº. Dacã am construit salã de sport, terenuri de joacã, stadion, ne trebuie ºi o casã de culturã unde sã putem sã completãm gama de activitãþi - dansuri, picturã, unde sã atragem ºi persoane cu dizabilitãþi. Tomeºtiul face parte dintr-o asociaþie europeanã ºi am vãzut în Franþa oameni cu dizabilitãþi care veneau chiar ºi de la 100 de km, dornici sã participe la tot felul de activitãþi. în Tomeºti sunt multe persoane cu dizabilitãþi, inclusiv copii, ºi trebuie sã le oferim oportunitatea sã vinã sã se relaxeze, Pentru vârstnici am gândit sã facem un centru de seniori, în decurs de doi ani, cu bani de la buget. Pensionarii vor putea acolo sã joace ºah, table, sã citeascã o carte ori sã punã în scenã un spectacol. Am pregãtit proiectul, dar n-au mai fost bani pentru cã au apãrut toate celelalte proiecte, de la 'Anghel Saligny', de la PNRR, unde era nevoie de cofinanþãri. Partea noastrã pentru toate proiectele demarate este de circa 4 milioane de euro. ªansa este cã tocmai a fost lansat un fond de finanþare pentru astfel de centre. Suntem cu un pas în faþa multora, trebuie doar sã mergem sã depunem proiectul fãcut deja pentru finanþare. Ar fi pãcat sã o pierdem, vorbim de cca 500 de mii de euro, adicã aproximativ 2,5 milioane de lei.
- Încet-încet, transformaþi comuna într-un oraº.
Mai sunt multe de rezolvat. De exemplu, dupã ce am extins intravilanul, au apãrut probleme, care nu se rezolvã uºor. În 4 ani, poate 8 ani, sper sã ne ajute Dumnezeu sã avem toata infrastructura. Spre exemplu, pe partea de apã ºi canal avem pe Programul 'Anghel Saligny' 3 milioane de lei pentru realizarea canalizãrii pe platforma Comtom, dar avem ºi 26 de milioane de lei aprobaþi pentru apã ºi canal în zona intravilanului extins.
Vor fi construite ºi trei poduri, la Vlãdiceni, Chicerea ºi Tomeºti, contractul fiind atribuit ºi vor începe lucrãrile. Astfel, toate podurile din comunã sunt noi, la standarde moderne.
Avem ºi douã proiecte pe partea energeticã.
Unul vizeazã reabilitarea iluminatului public cu un milion de euro, Tot iluminatul public va fi unul inteligent cu telegestiune, cu dispozitive LED. Acesta va fi completat cu un proiect ce vizeazã modernizarea punctelor de aprindere ºi montarea unor corpuri de iluminat public cu led pe strãzile care nu au fost prinse pe prima linie de finanþare.
Pregãtim realizarea unui Centru pentru Aport Voluntar pentru colectarea deºeurilor selective ºi a ceior voluminoase. Este vorba de anvelope, mobilier, electrocasnice, crengi, practic de tot ce nu poate fi pus în pubele. E o problemã: oamenii nu le mai dau foc, cum se întâmpla mai demult, ci le depoziteazã la poarta gospodãriei, de unde însã nu le ridicã niciun serviciu. ªi pe bunã dreptate ne întreabã ce sã facã cu ele.
Platforma va rezolva problema asta, pentru cã e o problemã de mediu. Sã nu uitãm cã, acum, trebuie sã selectãm 50 la sutã din toatã cantitatea de deºeuri, iar în 2030, 90 la sutã.
Pe de altã parte, au început lucrãrile de extindere a reþelei de gaz în satul Goruni. E o finanþare de 1,2 milioane de lei de la Eon, este ºi cofinanþarea noastrã de 700 de mii de lei ºi astfel vom putea spune cã la Goruni va fi ºi apã ºi gaz. Dacã nu uitãm drumurile locale care se refac dupã ce au fost afectate de calamitãþi, putem sã spunem cã, uºor, uºor, scoatem satele din noroi. Vom ajunge sã avem condiþii urbane în toate satele comunei.
- V-aþi gândit sã puneþi în discuþie transformarea Tomeºtiului în oraº? În vremurile actuale, nu este nici un avantaj.
Bine, ar creºte salariul primarului, al funcþionarilor, dar statutul de oraº înseamnã în primul rând anumite restricþii pentru cetãþeni privind creºterea animalelor de curte sau o creºtere a taxelor locale. Apoi, ca sã obþii o finanþare, trebuie sã te baþi cu cei mari. Condiþiile de aplicare sunt mai avantajoase în mediul rural decât în urban. Cred cã la nivelul þãrii este necesarã o reorganizare administrativã care sa urmãreascã comasarea unor servicii publice pentru locuitorii a douã sau mai multe comune, fãrã sã se recurgã la disponibilizãri. Acum nu ne gândim la Tomeºti ca la un oraº, decât în ceea ce priveºte confortul cetãþenilor ºi diversificarea, dezvoltarea serviciilor de care ei beneficiazã.