Suprafata totala: 1756.29 cm2
Pagina 34
România prezintă un risc considerabil față de schimbările climatice, zonele cele mai afectate fiind situate în partea de sud, sud-est și est a țării, conform unor rapoarte internaționale și analizelor făcute de Administrația Națională de Meteorologie. în pofida existenței potențialului din agricultură, seceta are un impact semnificativ asupra stabilității producției și a securității alimentare naționale. Executivul de la București are un plan ambițios în ceea ce privește irigațiile, iar oficialii Ministerului Agriculturii continuă să susțină că până în 2020 infrastructura principală de irigații pe două milioane de hectare va fi integral reabilitată. Până în prezent, au fost redate irigațiilor suprafețe mari de teren agricol, astfel încât fermierii pot sta liniștiți, ne-a spus Florin Barbu, director general al Agenției Naționale de îmbunătățiri Funciare, în interviul de față, economistul de la conducerea ANIF îndeamnă fermierii și organizațiile profesionale ale acestora să acceseze banii europeni pe care îi au la dispoziție pentru a putea beneficia de apă atunci când au nevoie. Florin Barbu este de formație economist, se trage din Slatina, județul Olt, iar primul loc de muncă a fost la Primăria Slatina (2004), unde din 2006 și până în iunie 2014, când a venit în funcția de director general ANIF, a ocupat poziția de director economic.
Interviu Irigațiile, în linie dreaptă STRATEGIE PENTRU EXTINDEREA SUPRAFEȚEI DE IRIGAT DIN ACUMULĂR 1
Pagina 35
Reporter: De ceva vreme, se lucrează intens pentru rezolvarea unei mari probleme cu care se confruntă agricultorii, lipsa apei. Pare că lucrurile merg pefăgașul bun și încă într-un ritm extrem de rapid.
Florin Barbu: Programul național de reabilitare a infrastructurii principale de irigații este în derulare, pe 47 de amenajări se lucrează intens. Recent, am avut și o inaugurare pe sistemul Gălățui-Călărași, care alimentează două amenajări, atât Gălățui-Călărași, cât și Boianu-Sticleanu, pe 90.000 de hectare.
Reporter: Reabilitarea, modernizarea infrastructurii principale de irigații, decurge conform planului aprobat? Florin Barbu: Sigur, Agenția Națională de îmbunătățiri Funciare are, atât de la Ministerul Agriculturii, cât și de la Ministerul de Finanțe, sumele alocate pentru desfășurarea programului de reabilitare a infrastructurii principale de irigații, un program foarte ambițios. După cum știți, sunt aproape două milioane de hectare care se reabilitează prin acest program. Avem, în momentul de față, 47 de investiții în lucru, diferența până la acoperirea celor două milioane de hectare sunt în fază de proiectare finalizată în proporție de 50%, iar lucrările or să înceapă în luna octombrie-noiembrie anul acesta, pentru ca în 2020 să funcționeze sistemul de irigații integral. Practic, am început cu cele 47 de amenajări cele mai mari, la Gălățui-Călărași, la Vlad Țepeș, la Teleorman pe Olt-Călmățui sunt investițiile cele mai grele. Celelalte amenajări sunt mai locale, mai mici, în județe precum Botoșani, Iași, unde amenajările sunt mult mai simplu de făcut și au termen de finalizare 2020.
Pot să vă garantez și să vă spun că la ora actuală suntem înaintați față de plan și că în 2020 infrastructura principală de irigații pe două milioane de hectare va fi integral reabilitată.
în 2019, ANIFa pregătit pentru irigat 1.400.000 ha Reporter: Intr-un timp scurt, s-au reabilitat și au fost redate irigațiilor suprafețe mari de teren agricol. ANIF lucrează la infrastructura principală de irigații conform unui plan, program, dar și în funcție de cerereafermierilor, în funcție de proiectele pe care le au agricultorii pentru reabilitarea infrastructurii secundare? Florin Barbu: Infrastructura secundară de irigații este dată în proprietate Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI), pentru care în anul 2018, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, a fost deschisă o axă de două sute de milioane. S-au depus 147 de proiecte pentru 150 de milioane de euro, practic deja a început și reabilitarea infrastructurii secundare de irigații de către fermieri.
Foarte important pentru fermieri este că în momentul de față, la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), este axă deschisă pe Măsura 4.3 până la sfârșitul lunii august de încă două sute de milioane de euro, pe care organizațiile pot să-și acceseze proiecte pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigații. Pe sesiunea aceasta de depunere pe Măsura 4.3 atât ANIF, cât și MADR au făcut demersurile necesare pentru a schimba PNDR astfel încât 30% din proiectele depuse să poată să-și ia și echipamente de irigat.
De ce am făcut lucrul ăsta? Pentru că ai infrastructura principală, ai infrastructura secundară și nu ai instalația care să ducă apa la plante.
ANIF, pentru anul 2019, are la dispoziția fermierilor 1.400.000 de hectare care pot fi irigate. Fermierul trebuie să facă solicitare, trebuie să încheie un contract cu noi și introducem apă pe 2.000 km. Prin urmare, pentru 1.400.000 de hectare suntem pregătiți anul acesta. După cum se știe, apa pentru irigat este gratuită, anul acesta costurile cu apa fiind acoperite integral din bugetul agenției pe infrastructura principală de irigații.
Reporter: Care sunt pașii pe carefermierii trebuie să-i urmeze pentru a beneficia de aceste proiecte cu finanțare europeană, pentru a beneficia de irigații? Florin Barbu: Până în 2017, infrastructura secundară de irigații se preda OUAI-urilor prin hotărâre de guvern. ANIF a reușit modificarea Legii îmbunătățirilor Funciare astfel încât fermierii să primească această infrastructură prin ordin de ministru.
Așadar, perioada de înființare a unei organizații de udători și de predare a protocolului de predare-primire prin care noi dăm infrastructura secundară se face prin ordin de ministru. înainte dura, prin hotărâre de guvern, și cincișase-șapte luni. Prin urmare, acum, se merge la filialele noastre teritoriale și fermierii interesați de o stație de punere sub presiune trebuie să aibă semnăturile - terenul poate să fie concesionat, poate să fie arendat, poate să fie 50+1 din plotul care deservește stația.
Sunt proceduri de constituire, de depunere a unei garanții care este foarte mică. De pildă, în ultima perioadă am înființat 47 de organizații în maximum o lună și jumătate. S-a simplificat total birocrația. Mai mult, ca să nu se întârzie preluarea infrastructurii secunț ^ în 2020, infrastructura J J principală de irigații pe două milioane de hectare va fi integral reabilitată.
35
Pagina 36
Interviu dare de către organizațiile de udători, acestea netrebuind să dețină cadastru, le-am dat în niște condiții rezolutorii această proprietate. In cazul în care nu-și duc la îndeplinire condițiile din protocol, această amenajare secundară să nu facă procesul unor insolvențe.
Dacă se întâmplă să intre o OUAI în insolvență sau se întâmplă ceva, ele prin lege obligatoriu trec în proprietatea ANIF-ului fară nicio altă formă de executare sau vreo sancțiune asupra organizației de udători.
Reporter: Prin urmare, OUAIformată din trei-cinci-zecefermieri, nu contează, preia infrastructura secundară de la ANIF în proprietate? Florin Barbu: Exact, trece în proprietatea organizației de udători, care este de utilitate publică și este o organizație non-profit. O organizație poate să preia de la un SPP până la maximum cât poate să fie amenajarea, deci și zece SPP-uri, adică zece stații de punere sub presiune, zece ploturi. Înainte de modificările pe care le-am făcut, prin PNDR se dădea un milion de euro pe fiecare organizație, iar acum dăm posibilitatea ca fiecare stație care se află în organizația de udători să primească un milion de euro, cu zero cofinanțare, inclusiv TVA este eligibil complet.
Practic, contribuția organizațiilor de udători este zero.
Reporter: Există și posibilitatea ca organizația să includă în proiect energie verde? Florin Barbu: Pe cele două milioane de hectare există curent electric în proporție de 80%, aproape 90%, atât la infrastructura principală, cât și la cea secundară. Adică, practic, există pe teren stâlpii cu firele. 20% nu sunt, dar deja am început discuții cu firmele reprezentante de distribuție a curentului electric și deja au prins în planurile lor de investiții aducerea curentului electric pe terenurile irigabile unde nu există. Panourile fotovoltaice n-ar face față pompelor de debit, de punere sub presiune.
Reporter: Să revenim, organizația de udători își preia infrastructura secundară, mai departe își face proiectul și trece la treabă. Dar, pentru proiect trebuie niște aprobări din partea celorlalți fermieri, din partea proprietarilor de terenuri. Se mai lucrează așa sau s-a trecut peste povestea aceasta? Florin Barbu: Da, s-a trecut peste povestea aceasta. Membrii acestor organizații de udători își aleg un consiliu director format din președinte, vicepreședinte, practic din zona fermierilor. Punctez faptul că noi nu facem o infrastructură nouă să intrăm pe proprietatea altor terenuri care sunt virgine. Acolo unde este infrastructură secundară de irigații, sunt obligați să-i lase să sape și să aducă la nivelul terenului și să introducă acele conducte subterane, atât conductele secundare, cât și conductele principale, CP-urile.
Nu sunt probleme din punctul de vedere al infrastructurii pentru a elibera o autorizație de construire, mai ales că noi mergem pe o reabilitare. Dacă ar fi fost investiție nouă, trebuia un studiu de prefezabilitate prin care dacă nu erau de acord anumiți proprietari, persoane fizice, trebuia o despăgubire. Atâta timp cât mergem pe reabilitare, nu se pune problema de a putea face această investiție. A fost un caz la Bacău acum doi ani, dar prin modificarea legislativă le-am dat natura de 'utilitate publică", practic utilitate publică înseamnă siguranța alimentară.
Reporter: Domnule director, cum arată ANIF astăzi? Florin Barbu: în 2010, printr-o ordonanță, din 5.000 de angajați ANIF a rămas cu 1.500. Practic toate stațiile erau deservite de firme de pază.
^ ț 348.000 ha se puteau J J iriga în 20H. Acum, este apă pe canale pentru 1.400.000 ha.
Anul trecut, am încheiat udare pe 608.000 ha. Pentru acest an, până la ora actuală avem contracte încheiate pentru aproape 900.000 ha și or să mai vină cu cele sezoniere. Probabil că vom ajunge la 1.200.000 ha.
36 | Revista Fermierului | 15-31 mai 2019
Pagina 37
Ce am făcut eu în anul 2014, când am venit la conducerea ANIF? O analiză economico-financiară privind serviciile de pază și contractele de pază.
M-am dus cu ea la Ministerul de Finanțe și am eliminat aceste contracte cu firmele de pază și am solicitat oameni, adică electromecanici care să asigure atât întreținerea stațiilor, cât și mentenanța și paza stațiilor. Din prima estimare, când am facut-o, am mers pe o mie de oameni și am făcut în bugetul ANIF o economie substanțială. După care, am mers iarăși în Parlament și am ajuns la 2.200 de muncitori aprobați prin lege, iar în acest moment de la 1.500 cât erau în 2014, agenția are peste 3.600 de angajați.
Acum, am dat un act normativ prin care am împărțit pe județe filialele, iar cu banii rămași prin eliminarea firmelor de pază am angajat oameni, am creat programul de reparații. Ce înseamnă asta? Pe lângă cele două milioane de hectare pe care noi le reabilităm prin Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații, prin care practic se schimbă tot - pompe, canale, se impermeabilizează am plecat pe un program de reparații. Așa s-a întâmplat și la Botoșani, așa s-a întâmplat și la Hunedoara, și la Cluj, unde am pus în funcțiune stații care nu mai irigaseră de 20 de ani. Și am plecat pe acest program de reparații prin care eu cred că, pe lângă cele două milioane de hectare din Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații, deja 200.000 de hectare le avem în plus. Prin urmare, vor fi 2.400.000 de hectare.
Reporter: Sigur că tehnologia pe care am moștenit-o după '90 a fost una învechită și trebuia înlocuită, iar în afară de faptul că tehnologia trebuia înlocuită, a mai trebuit pus la loc tot ceea ce s-a furat, inclusiv dalele pentru impermeabilitatea canalelor.
Florin Barbu: Părerea mea e că după Revoluție a existat cumva o formă de subfinanțare a ANIF-ului. A fost un program până în 2009 prin care s-a dat apă gratuit fermierilor pentru a iriga culturile. Deci distrugerea n-a fost din 1990, ci de prin 2009, de când nu s-a mai acordat o subvenție. Succesul dezvoltării sistemelor de irigații și repunerea lor în mișcare este subvenția, gratuitatea apei.
Reporter: Ce suprafață se putea iriga la momentul începerii programului și unde s-a ajuns acum? Florin Barbu: 348.000 de hectare se puteau iriga în 2014. Acum, este apă pe canale pentru 1.400.000 de hectare. Anul trecut, am încheiat udare pe 608.000 de hectare. Pentru acest an, până la ora actuală avem contracte încheiate pentru aproape 900.000 ha din cele 1.400.000 și or să mai vină cu cele sezoniere. Probabil că vom ajunge la 1.200.000 de hectare, practic contracte încheiate cu fermierii. Deci de apa gratuită beneficiază toate persoanele, adică nu numai organizațiile de yy La AFIR, este axă deschisă pe Măsura 4.3 până la sfârșitul lunii august de încă două sute de milioane de euro, pe care organizațiile de udători pot să-șiacceseze proiecte pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigații.
udători, beneficiază și persoanele fizice, și persoanele juridice care au echipamente și pot să ia apa din canal. Deci pe parcurs, acum, pe timp de vară, or să vină și legumicultori foarte mulți, cu motopompe pe canal, și astfel suprafața crește. Sunt niște probleme pe zona Dăbuleni, una mai dificilă. Acolo, fermierii, micii producători, având în vedere că nu era apa gratuită pe aducțiunea principală, costurile erau mari, erau foarte mulți beneficiari și se certau, au făcut niște puțuri forate, am înțeles că în zona aceea sunt undeva la 3.000 de puțuri forate, ceea ce nu face bine pânzei freatice. De pildă, în zona Arad, în 2016 sau în 2017, s-a irigat din puțuri forate și pânza freatică a scăzut cu cinci metri.
Reporter: Haideți să mergem într-o altă regiune sensibilă din punctul de vedere al climei, în Dobrogea, unde seceta dă bătăi de cap fermierilor.
Avem canalul Dunăre Marea Neagră care nu este folosit.
Florin Barbu: Pe canalul magistral, erau 37
Pagina 38
Interviu O organizație poate să preia de poate să fie amenajarea, deciși zece SPP-uri, adică zece stații de punere sub presiune; zece ploturi.
stații de punere sub presiune, practic infrastructură secundară în domeniul privat al statului. Noi am predat către OUAI tot ce a reprezentat stații de punere sub presiune direct din canal și au fost reabilitate și pe Măsura 1.2.5, și, acum, pe Măsura 4.3 a început reabilitarea infrastructurii și chiar se irigă din acest an. Anul acesta, terminăm o investiție începută în noiembrie 2017 și urmează încă trei amenajări, care vor începe în octombrie-noiembrie. Deci practic acoperim zona în proporție de 60-70% din suprafața irigată care a fost viabilă economic, întrucât cele 2.000.000 de hectare nu au fost alese de ANIF. S-a făcut un studiu de către Institutul de Proiectare ISPIF și din cele 2.800.000 practic care sunt în România amenajate cu sisteme de irigații de pe vremea trecută, s-a considerat că acelea 2.000.000 de hectare sunt viabil economic, practic sunt rentabile la irigat.
Reporter: Iată că azi se irigă și din canalul Siret-Bărăgan.
Florin Barbu: Da, se irigă. în 2014 când am venit la ANIF, am mers foarte mult în teritoriu să văd cum e, iar lucrurile pe care mi le-a spus toată lumea mi le-am notat, le-am băgat la cap, am făcut niște calcule economice, mi-am dat seama că problema sunt oamenii, în primul rând, că erau practic decimați, credeau că această agenție în 2014 se desființează, asta era percepția angajaților mei care erau la vremea aceea. Azi trăiește și SNIF-ul, și1 ajutăm și noi cum putem, cu lucrări de întreținere și reparații. Cum spuneam, mergând pe teren, am oprit la o stație care a fost inundată, era practic apa deasupra pompelor și motoarelor, am întrebat directorul de acolo ce este, a spus că este din primii 5,7 km de canal Siret-Bărăgan și am luat hotărârea - nu s-a irigat niciodată acolo, a fost făcută și practic nepusă în funcțiune vreodată acea stație: am golit apa, am făcut niște lucrări pentru a nu mai avea probleme cu inundația stației, am reabilitat partea de pompe și în doi ani am putut să pun stația Haret în funcțiune, și în momentul de față deja a crescut suprafața de la 3.300 de hectare la vreo 6.000-7.000 de hectare. Așadar, prima oară când s-a irigat din Siret-Bărăgan a fost anul trecut, când a fost pusă în funcțiune stația Haret. ANIF a preluat prin protocol de la Apele Române canalul Siret-Bărăgan, am finalizat toate procedurile de predare, deja suntem în faza de întocmire a notei pentru studiul de fezabilitate și la sfârșitul lui martie 2020 vom începe lucrările la primii 51 km.
Reporter: De câți bani mai este nevoie pentru a duce până la capăt reabilitarea canalului Siret-Bărăgan? Florin Barbu: Pentru cei 51 km din Siret-Bărăgan, ANIF, prin Programul National de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații, se încadrează în acel miliard de euro al programului.
Reporter: întorcăndu-mă în Dobrogea, au fost zone în partea de sud, către Amzacea, Negru Vodă, unde nu s-a irigat niciodată sau, mai bine zis, doar au fost încercări, chiar și înainte de '89,pentru că sistemul secundar era unul suprateran, cu niște lucrări pe care nu le-am înțeles niciodată cum arfi putut săfuncționeze. Zonele acestea unde s-a încercat pe vremuri să se poată iriga - acesta a fost un exemplu, sunt și alte exemple -potfi repuse la un moment dat în funcțiune sau avute în planul de reabilitare sau de investiții? Florin Barbu: Sigur. Deja suntem în faza de aprobare a unei strategii pentru extinderea suprafeței de irigat din acumulări. Deci, da, intenționăm să facem și o extindere a suprafețelor.
Singurul lucru care ar putea da bătăi de cap este natura juridică a terenului.
Asta ar putea fi o piedică, însă dacă se stabilește de comun acord cu Guvernul României, se pot introduce terenurile în zona de 'utilitate publică", de siguranță alimentară, și putem intra să facem lucrările necesare.
38 | Revista Fermierului | 15-31 mai 2019