Pagina 1
Din datele disponbile, constatãm cã va urma o recesiune

Pagina 4
COMPANIILE DIN CONSTRUCTII AVERTIZEAZÃ: _i"Din datele disponibile, constatãm cã va urma o recesiune" • Marii constructori cer Guvernului subvenþii ºi un regim fiscal special pentru angajaþi Reprezentanþii Federaþiei Patronatelor din Construcþii (FPSC) au tras ieri un semnal de alarmã, avertizând cã actuala crizã din sectorul construcþiilor ar putea duce economia în recesiune, aceºtia cerând Guvernului subvenþii ºi un regim fiscal special pentru a creºte salariile muncitorilor din domeniu ºi pentru a opri emigraþia acestora.
Totodatã, aceºtia au pus pe masa Guvernului o serie de propuneri pentru revitalizarea activitãþii, printre care declararea costrucþiilor sector prioritar asemeni sectorului IT, creºterea salariului minim net în construcþii la 500 de euro cu o impozitare totalã de 20%, redusã de la 45%, precum ºi obligativitatea ca agenþii economici care activeazã în domeniu sã facã parte dintr-o asociaþie patronalã.
In cadrul unei conferinþe de presã, Valentin Petrescu, preºedintele FPSC, a declarat: "Acum suntem pe creºtere economicã, de câþiva ani. Dar ne întâlnim cu o ciudãþenie specificã României. Dacã în toate economiile serioase construcþiile sunt motorul economiei, constatãm cã în þara noastrã construcþiile sunt în regres. Avem creºtere economicã pe ansamblul economic ºi o scãdere pe construcþii, ceea ce absolut nu poate fi explicat. Am fost lãsaþi absolut de izbeliºte (n.r. de autoritãþi) ºi ne chinuim, fiecare, dupã cum putem. Este necesarã o politicã (n.r. guvernamentalã) coerentã în acest domeniu (...) ne întrebãm, în condiþiile în care se continuã în acest mod, dacã vom mai avea oare constructori în viitor".
In primele nouã luni, volumul lucrãrilor de construcþii, pe serie brutã, a scãzut cu 4,1% comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut, potrivit datelor publicate de Institutul Naþional de Statisticã (INS).
Domnul Petrescu a adãugat: "In ceea ce priveºte problema forþei de muncã, de menþionat cã ne lipsesc jumãtate dintre muncitorii necesari. Am gãsit soluþii pe care le-am înaintat Guvernului ºi sperãm sã primim un rãspuns pozitiv".
O altã propunere a FPSC este certificarea profesionalã a operatorilor economici de cãtre un organism nou ºi neutru, care ar fi compus din patronatele ºi asociaþiile profesionale reprezentative, cadre universitare ºi reprezentanþi ai statului, aceºtia din urmã fiind însãrcinaþi sã soluþioneze contestaþiile, potrivit domnului Petrescu. în acest moment, certificarea profesionalã este prevãzutã în legislaþie însã, conform FPSC, guvernele au blocat-o prin neelaborarea unei norme de aplicare.
De asemenea, firmele din construcþii au mai propus Executivului oferirea de subvenþii pentru tâmplãrie, pentru a þine pasul cu competitorii din Uniunea Europeanã, þara noastrã fiind pe locul doi în piaþa unicã pe acest sector.
Cristian Erbaºu, vicepreºedinte FPSC, considerã cã o creºtere a salariului minim la 500 de euro net va reduce numãrul constructorilor incorecþi, care îºi plãtesc angajaþii la negru.
Domnia sa a declarat: "Peste 70% dintre muncitorii din construcþii au salariul minim. Facilitãþile fiscale pe care le cerem vor fi echilibrate cu creºterea salariului minim. Foarte mulþi din cei care sunt constructori nu sunt în realitate constructori, practicã dumping. Aceºtia nu au limitã în ceea ce priveºte calitatea", adãugând: "Maximul crizei va veni în 2020, când vor începe investiþiile în infrastructurã pe fonduri europene. Toate astea vor crea în acel moment un blocaj. Oricum, capacitatea de producþie în construcþii nu este datã de bugete, de proiecte, ci datã de personalul avut la dispoziþie în þarã la momentul respectiv".
Sorin Greu: "Avem nevoie de sprijinul Guvernului, de facilitãþi (fiscale) ºi de subvenþii pentru a creºte nivelul de salarizare în constructii".
în opinia domnului Erbaºu, în scopul repatrierii muncitorilor din construcþii care au plecat, creºterea salariului este condiþia de bazã, dar domnia sa a notat cã este nevoie de îmbunãtãþirea serviciilor publice, în condiþiile în care românii care au emigrat sunt integraþi într-un sistem de sãnãtate ºi învãþãmânt performant ºi beneficiazã de o stabilitate care nu le este asiguratã în România.
Domnul Erbaºu a precizat: "Acum 20 de ani, când s-a desfiinþat ºomajul tehnic, s-a creat prin lege o casã socialã a constructorilor, prin care, pe perioada de iarnã, se dãdea un ajutor echivalent cu 75% din salariu. O altã solicitare pusã pe masa Guvernului a fost reactualizarea acestei legi, iar pe lângã protecþia socialã, am cerut ca acest organism sã facã ºi formare profesionalã".
Domnia sa a completat: "Am mai solicitat crearea unui fond de garantare. Dupã o perioadã grea ºi fluctuantã în ultimii zece ani, construcþiile au probleme majore în garantarea proiectelor. Bãncile privesc acest sector ca unul extrem de riscant. Un asemenea fond este absolut necesar pentru ca firmele sã aibã acces la proiectele din prezent ºi cele care vor urma. în acest fond de garantare vrem sã vinã statul ºi sã sprijine cu un procent cât mai mare, iar noi am propus minimum 70-80%, în timp ce noi, constructorii, am veni cu 20%".
Potrivit domnului Erbaºu, în primele 100 de companii din domeniul construcþiilor activeazã doar 40.000 din cei 300.000 de lucrãtori din piaþã, restul muncind de la o zi la alta pe salarii minime sau chiar la negru.
———— Potrivit directorului general Bogart, Sorin Greu, þara noastrã se confruntã cu o crizã acutã a forþei de muncã, începutã de cel puþin trei ani în urmã.
Domnia sa a afirmat: "Anul acesta am resim________ þit-o din ce în ce mai puternic. La nivel naþional avem doar 300.000 de muncitori, pe când necesarul pentru cele 46.000 de firme de construcþii din þara noastrã ar fi de minim 700.000 de muncitori.
Avem anunþuri permanente de angajãri, cãutãm muncitori în provincie, oferim burse de calificare, dar dacã facem o statisticã lunarã a rezultatelor de angajãri nu reuºim sã acoperim mai mult de 10 - 15% din cât ne propunem sã angajãm. (...) Pânã în acest moment, preþul forþei de muncã a crescut cu cel puþin 50%".
Potrivit reprezentantului Bogart, soluþia o reprezintã aducerea de muncitori din alte þãri, preponderent din Asia, precum Vietnam, India sau Insulele Filipine.
"Este o soluþie bunã, dar nu suficientã, la care se adaugã logistica dificilã de a aduce muncitori din strãinãtate. De la momentul selecþiei pânã la a-i avea efectiv în ºantiere dureazã patru luni. (...) Toate firmele care activeazã în acest sector au întârzieri la contractele semnate, în majoritatea timpului din cauza deficitului de muncitori. (...) Avem nevoie de sprijinul Guvernului, de facilitãþi (fiscale) ºi de subvenþii pentru a creºte nivelul de salarizare în construcþii. Este singura soluþie de a atrage muncitori din þara noastrã, inclusiv pentru calificare, cât ºi pentru readucerea muncitorilor care au plecat peste hotare sã lucreze", a spus domnul Greu.
întrebat de ce este necesarã obligativitatea ca o firmã de construcþii sã facã parte dintr-o asociaþie profesionalã, domnul Erbaºu a afirmat: "Este vorba de reglementare. în momentul în care noi ne asumãm, prin acest organism neutru, acurateþea acestor certificãri, dacã ei nu sunt ºi membri ai patronatelor,pentru a vedea dacã într-adevãr se încadreazã în cerinþele minimale, este foarte greu sã ne asumãm o asemenea responsabilitate. în al doilea rând, mediul asociativ este foarte greu de creat într-o zonã foarte eterogenã cum este zona construcþiilor, iar în alte domenii ºi peste tot în Europa se solicitã acest lucru tocmai pentru cã agenþii economici se cunosc cel mai bine".
în ceea ce priveºte propunerea declarãrii sectorului construcþiilor de interes naþional, domnul Liviu Simion, preºedinte al Patronatului Societãþilor din Construcþii (PSC), a spus cã factorul principal care îi face pe români sã emigreze sunt salariile mici, adãugând: "Aºa cum sectorul IT a devenit prioritar în þara noastrã, în Austria, sectorul construcþiilor a devenit prioritar. Noi ne-am gândit cã trebuie sã cerem Guvernului sã avem un regim similar cu IT-ul, dacã dorim sã mai avem cu cine construi. Adicã un salariu minim care sã fie cât mai ridicat cu putinþã, iar noi ne-am gândit la cel puþin 500 de euro net (2.300 de lei). Acesta sã intre într-o schemã în care impozitele pe care o firmã, respectiv angajatul, trebuie sã le plãteascã sã fie la un nivel de 18-20%".
MIHAI GONGOROI