Pagina 11
EDUCAÞIE» 'Filosofia nu poate Ignora provocãrile tehnologiei' Viad Niculescu-Dincã (foto) predã filosofia tehnologiei la Haga, un domeniu tot mai actual care încearcã sã rãspundã unor întrebãri legate de o societate tot mai digitalizatã. O pag.30-31

Pagina 30
ªtefan Lkã stefen.licã!@adevarul.ro • 'Weekend Adevãrul": Cum v-aþi autocaracteriza, dacã ar fi sã vorbiþi despre dumneavoastrã: sunteþi un inginer la bazã cu preocupãri umaniste sau vã consideraþi un umanist pasionat de tehnologie? • VIad Niculescu-Dincã: E o întrebare la care îmi e din ce în ce mai greu sã rãspund.
Poate la fel de greu cum ne este, iatã, sã decupãm 'tehnologia" din discuþia noastrã. Desigur, strict istoric, am pornit ca inginer ºi apoi m-am apropiat de filosofia tehnologiei. Dar îmi e tot mai greu sã rãspund la o asemenea întrebare pentru cã tehnologia ºi umanitatea au devenit un melanj complex, un ansamblu socio-tehnic, în care deseori ceea ce pare 'pur tehnic" poate fi încãrcat cu profunde implicaþii etice, filosofice, politice ºi sociale care invitã la reflecþie. Ce legãturã au algoritmii software cu procesul democratic ºi politica? Cine e responsabil când un automobil autonom calcã pe cineva? Ce mai înseamnã viaþã privatã în era digitalã? Sau, legat de cercetarea mea actualã, cum guvernãm securitatea ciberneticã ºi dependenþa crescândã a societãþii de infrastructuri digitale? Filosofia nu poate ignora profundele provocãri pe care le lanseazã, cu un ritm accelerat, dezvoltãrile tehnologice.
• Care a fost traseul dumneavoastrã academic, ce anume v-a atras spre tehnologie ºi spre filosofie ºi cine sunt principalii 'vinovaþi" care v-au stârnit pasiunea spre aceste domenii? • Primii 'vinovaþi" au fost pãrinþii, ambii programatori, care îmi aduceau acasã vrafuri de cartele perforate cu care mã jucam. Apoi, tot ei mã duceau la institutul de cercetare, unde erau printre puþinele locuri unde gãseam atunci calculatoare personale. Desigur, asta înseamnã cã acolo erau ºi jocuri pe calculator, unul dintre motivele pentru care voiam sã stau peste program.
Pe acest fond, plãcerea pentru programare am cãpãtat-o în liceu, la 'Sfântul Sava", ºi în facultate. încã din timpul facultãþii am lucrat în mai multe firme de software din Bucureºti. Am participat cu un job de student la informatizarea SNCFR de la acea vreme, instalând împreunã cu un coleg sute de sisteme Windows pentru calculatoarele trimise la staþiile din þarã. Apoi, mai serios, unul dintre proiectele frumoase la care am lucrat atunci (2000-2001) într-o echipã fantasticã la Softnet a fost unul dintre primele sisteme româneºti de Internet Banking de la vremea aceea. în 2003, am urmat un program de studii post universitare în inginerie software la Universitatea Tehnicã VLAD NICULESCU-DINCÃ, PROFESOR DE FILOSOFIA TEHNOLOGIEI LA HAGA 99 Filosofia nu poate sã ignore provocãrile pe care le lanseazã dezvoltãrile tehnologice tt disciplinã Vlad Niculescu-Dincã predã ºi cerceteazã în Olanda, la Haga, la Institutul pentru Securitate ºi Afaceri Globale din cadrul Universitãþii Leiden. ªi-a susþinut doctoratul în 2016 la Universitatea din Maastricht iar în 2017 a primit premiul Early Career Award din partea Societãþii pentru Filosofie ºi Tehnologie (Society for Philosophy and Technology) Vlad Niculescu-Dincã a moºtenit pasiunea pentru tehnologie de la pãrinþii sãi, ambii programatori, iar dupã terminarea liceului a urmat cursurile Facultãþii de Automaticã ºi Calculatoare din Bucureºti. Ca inginer software, a contribuit la mai multe proiecte, fiind unul dintre autorii primului sistem de internet banking românesc, tn 2003, a plecat in Olanda, unde a urmat, intr-o primã fazã, un program de studii postuniversitare în inginerie software la Universitatea Tehnicã din Eindhoven, un oraº al tehnologiei. Tot în 'Þara Lalelelor" ºi-a descoperit pasiunea pentru filosofie ºi a urmat un maºter în Filosofia Tehnolgiei, la Twente (Olanda), dupã care a fãcut doctoratul la Maastricht, iar apoi a fãcut primul pas spre catedrã la Universitatea Erasmus din Rotterdam.
din Eindhoven, un oraº al tehnologiei prin excelenþã. Ce a fost special la acest program a fost abordarea amplã a ceea ce h înseamnã un inginer softwa- ™ re. A fost locul în care lecturile mele de odinioarã din Alvin Toffler despre 'ºocul viitorului" apãreau în cursuri povestite de la catedrã. A fost un altfel de ºoc. Dar care apoi a devenit ceva firesc. Pe lângã metode ºi tehnici de programare, algoritmi ºi biþi, discutam despre filosofie ºi etica ingineriei, despre impactul social ºi politic al tehnologiilor, ºi despre cât de important este sã reflectãm mai largîn procesul de design. Astfel, în paralel cu absolvirea acestui program ºi lucrul în industrie s-au intensificat lecturile care au fost însoþite de o serie de discuþii cu mai mulþi profesori de filosofia tehnologiei din Olanda. Deci, ei ar fii urmãtorii 'vinovaþi". La un moment dat, prin 2007, am primit o bursã din partea Universitãþii din Twente pentru a urma un maºter în filosofia tehnologiei ºi societãþii. Abordarea în acest program venea în principal din ºtiinþele umaniste, în special istorie, filosofie, sociologie, dar ºi ºtiinþe politice, cu o aplecare spre tehnologie ºi problematica inginereascã.
CE ÎNSEAMNÃ FILOSOFIA TEHNOLOGIEI • Dacã ar fi sã definiþi pe scurt filosofia tehnologiei care ar fi definiþia corectã? O invitaþie la reflecþie faþã de tehnologie, la curiozitate ºi un pic de distanþã interogativã. într-o cutarã tehnologicã precum cea contemporanã, filosofia tehnologiei propune trei mari categorii de întrebãri cu referire la tehnologie: cea ontologicã, cea hermeneuticã ºi cea normativã. Adicã, în primul rând, ce este tehnologia, ce sunt aceste entitãþi ciudate? De exemplu, cum sã ne gândim la un robot autonom? Dar la un algoritm inteligent? Ne raportãm la ele ca la un creion sau la un ciocan? Sunt instrumente, maºini, dispozitive? Ce implicaþii are felul în care le gândim statutul? Este tehnologia doar ºtiinþã aplicatã sau mai mult de atât? Apoi simt tehnologiile doar obiecte sau intrã ºi oamenii în componenþa loi? Este 'aparatul de stat", de exemplu, doar o metaforã sau oamenii funcþioneazã acolo într-o tehnologie? Deci, tehnologia ca sistem socio-tehnic, în care oameni, artefãcte, procese, practici funcþioneazã într-un ansamblu complex. Mai sunt apoi întrebãri despre cum putem interpretata tehnologia: Cum înþelegem influenþa tehnologieiînsocietate?Ne determinã tehnologia pe noi? Vine ca un tãvãlug din afara societãþii ºi calcã peste valorile ºi normele noastre sociale? Sau noi oamenii o construim, deci noi îi putem influenþa cursul?înfine, întrebãri etice ºi normative: Cum e bine sã dezvoltãm tehnologiile? înnumele cãror valori ºi care e ierarhia loi? Ce valori sunt afectate sau promovate de tehnologii? Cum rezolvãm conflictele de valori? De exemplu, cum construim mijloace de transport dacã þinem ºi la comfort, ºi la siguranþã, ºi la mediu, ºi la portofel? Sau cum reconciliem securitatea cu viaþa privatã? * Când a apãrut ca ºtiinþã filosofia tehnologiei ºi cine sunt 'pãrinþii" acestei ºtiinþe? • Povestea e mai lungã, dar, ca sã vã faceþi o idee, Societatea pentru Filosofie ºi Tehnologie, organizaþia internaþionalã care promoveazã consideraþiile filosofice despre tehnologie a fost fondatã abia în 1976, la mii de ani dupã fondarea filosofiei. Desigur, încã de la grecii antici existã concepþii ale tehnologiei, dar primul filosof care foloseºte expresia 'filosofia tehnologiei" esteErnstKappîn 1877, în lucrarea 'Principii ale unei filosofii a tehnologiei". El concepe în principal tehnologiile ca proiecþii ale organelor umane. ªi face o serie de paralele între degete ºi foarfeci, între pumn ºi ciocan, între sistemul nervos ºi cablurile electrice, între limbaj ºi stãrile mentale ºi între corpul uman în ansamblu ºi stat ca formã de organizare a societãþii. Totuºi, ceea ce în istoriografia contemporanã este denumitã filozofia clasicã a tehnologiei apare în secolul XX.
• Ce s-a întâmplat atunci? • Atunci, ideile iluministe de folosire a metodei ºtiinþifice ºi a raþiunii pentru a cunoaºte ºi controla natura încep sã prindã contur mai clar. însã nu întotdeauna cu rezultatele scontate. Filosofia clasicã a tehnologiei apare ca o reacþie la optimismul exagerat al iluminismului, într-o perioadã de industrializare rapidã, de inbanizare acceleratã, poluare, raþionalizare a proceselor de muncã ºi alienare a fiinþeiumane la linia de producþie, de supraveghere masivã ºi erodare a intimitãþii, disoluþie a comunitãþilor ºi pierdere a valorilor spirituale, o perioadã de rãzboa

Pagina 31
ie totale ºi mãrire uriaºã a capacitãþilor distructive (Holocaustul, proliferarea nuclearã) ºi de posibilitate a anihilãrii totale. O întreagã panoplie de gânditori - neo-marxiºti, existenþialiºti, fenomenologi, filosofi creºtini - au cãutat sã reflecteze asupra tehnologiei: Karljaspers, Martin Heidegger, Gunther Anders, Herbert Marcuse, Theodor Adorno Jaques Ellul, Ivan Dlich, Hans Jonas, Lewis Mumford, etc. Aceºti gânditori au criticat ideea cã tehnologia este neutrã si predominant o forþã a binelui. Totodatã, au criticat filosofia de control a iluminismului în care de opotrivã omul ºi natura au devenit obiecte ale dominãrii, în loc sã ducã la îmbunãtãþirea vieþii, deseori tehnologia sãrãceºte calitatea vieþii.
• Aºa este! • Una dintre tezele filosofiei clasice a tehnologiei este cã mai degrabã decât a-ºi controla soarta, umanitatea a pierdut efectiv controlul dezvoltãrii tehnologice, din cauzã cã tehnologia îºi urmãreºte o logicã internã de dezvoltare care ignorã considerente sociale, etice ºi politice. Totuºi, în ultima decadã a secolului trecut ºi mai ales în secolul XXI, filosofia contemporanã a tehnologiei s-a distanþat de imaginea preponderent negativã a filosofiei clasice a tehnologiei, vãzutã ca prea esenþialistã, prea abstractã ºi prea deteiministã. Fãrã a-i lua meritele, caracterizarea Tehnologiei cu 'T4 mare nu înlesneºte prea multe propuneri constructive pentru viitor. Turnura empiricã, cum a fost numitã, a venit ca o nevoie de a studia impactul concret, pozitiv sau negativ, al fiecãrei tehnologii Contribuþii importante la filosofia contemporanã a tehnologiei a adus ºi domeniului istoriei tehnologiei ºi studiilor sociologice despre ºtiinþã ºi tehnologie (STS). Figuri importante ale acestei turnuri: Andrew Feenbeig, Bruno Latour, Madeleine Akrich, John Law, Anne Marie Mol, Helen Nissenbaum, Wiebe Bijker, Don Ihde, etc. Ei au reuºit sã producã o schim3KI Specialist în filosofia supravegherii •Nunele: Vlad Niculescu-Dincã •Data ºi locui naºterii: 22 aprilie1978, Bucureºti • Studile ºi cariera: • ªi-a susþinut doctoratul în 2016 la Universitatea din Maastricht cu o tezã despre filosofia supravegherii mediate tehnologic • In 2017, a primit premiul Early Career Award din partea Societãþii pentru Filosofie ºi Tehnologie (Society for Philosophy and Technology) pentru o lucrare derivatã din aceastã cercetare.
•Are o diplomã de master din partea Universitãþii Twentedin Olanda în filosofia ºtiinþei, tehnologiei ºi societãþii, a absolvit un program al Universitãþii Tehnice din Eindhoven (PDEng), precum ºi Facultatea de Automaticã ºi Calculatoare din Bucureºti.
•Locuieºte In: Haga, Olanda Vlad Niculescu-Dincã, la primirea premiului rrJfâ Early Career 20Î7 (,31 QC 11*^07131113 G filosofia tehnologiei în România • Cât de mult þin cont marile corporaþii de opiniile ºi de recomandãrile specialiºtilor in filosofia tehnologiei? • în ultimii ani vedem o influenþã crescândã a ideilor filosofiei tehnologiei în domenii în care tehnologiile joacã un rol important (securitate ciberneticã, guvernarea societãþii digitale, biotehnologie, inteligenþã artificialã). Filosofi ai tehnologiei sunt invitaþi în paneluri alãturi de participanþi din mediul guvernamental ºi privat. Cadrul legal, iatã, include idei venite din acest domeniu. Asta pentru cã în general, filosofia contemporanã a tehnologiei este caracterizatã de o criticã constructivã, optimism temperat, informare empiricã, concentratã în principal pe studiul practicilor, artefactelor ºi tehnologiilor concrete. Pe scurt, filosofia contemporanã a tehnologiei însoþeºte tehnologia, dar o ºi trage, uneori prieteneºte, alteori zdravãn, de mânecã.
• Existã ºi in România o eticã a tehnologiei? • Existã departamente de eticã aplicatã care se procupã ºi de problematica tehnologiei. Problema pe care o percep eu este legatã de lipsa cercetãrii de top la care o eticã româneascã a tehnologiei sã poatã contribui relevant. în Olanda, proiectele de cercetare în etica tehnologiei sunt deseori asociate unor noi cercetãri ºtiinþifice ºi tehnologice.
Eticianul sau filosoful tehnologiei îºi suflecã mânecile alãturi de ingineri ºi oameni de ºtiinþã ºi lucreazã cu ei în laborator. Acolo, în acele stadii incipiente, etica ºi filosofia poate avea un impact mult mai mare decât atunci când tehnologia este deja rãspânditã în societate. Totuºi aº spune cã este mult loc ºi în România de a însoþi etic ºi filosofic dezvoltarea tehnologicã. Filosofii tehnologiei din România ar trebui invitaþi la orice proiect în care o tehnologie poate afecta þesutul social sau mediul.
STUDENflI DIN OLANDA Iºi POT EVALUA PROFESORII • Ce anume aþi prelua din învãþãmântul olandez, dacã mâine vi s-ar cere sã reformaþi sistemul din România? • întrebarea e pur ipoteticã. Ar fi prea multe lucruri de analizat ºi adaptat pentru scopul acestei discuþii ºi sunt în România oameni capabili sã facã asta.
Aº scoate doar în evidenþã aici ideea de competitivitate, pe câteva paliere. La fel cum evaluãm noi studenþii ºi ei îºi pot evalua aici profesorii ºi universitãþile. Avem un sistem informatic prin care studenþii au posibilitatea de a oferi feedback (ºi pozitiv ºi critic) profesorului. în Olanda studenþii sunt invitaþi la mai multã responsabilitate în a-ºi da formã educaþiei ºi asta îi face mai implicaþi.
Desigur, sunt ºi comentarii farã substanþã sau hazlii, dar majoritatea simt valoroase ºi asta ne îmbunãtãþeºte ºi nouã competitivitatea. Apoi nu existã o separare radicalã între învãþãmânt ºi cercetare. Profesorul este ºi cercetãtor. Ce facem în cercetare se regãseºte în predare. Mai mult, studenþii sunt implicaþi în cercetare. De aici pot rezulta noi cunoºtiinþe ºi asta le mãreºte competitivitatea pe piaþa muncii. Totodatã, universitãþile se strãduiesc sã atragã profesorii buni cu pachete competitive (nu numai salariale, dar ºi de dezvoltare profesionalã). Asta dã posibilitatea profesorilor sã îºi poatã canaliza energia oferind maximã atenþie studenþilor.
COORGANIZATOR LA ªCOALA ROMANEASCà DE WEEKEND • închei cu o întrebare poate puþin mai personalã. Cum este omul Vlad Niculescu-Dincã atunci când îºi dã jos halatul de cercetãtor ºi costumul de profesor universitar? • Nu prea am timp sã dau jos 'costumul de profesor" deºi nu port chiar mereu costum. De 6 ani coorganizez o ºcoalã româneascã de weekend. în afarã de viaþa de familie asta îmi ocupã mai tot timpul liber. Este vorba de un proiect voluntar în care un grup de pãrinþi ºi profesori români încercãm sã le oferim copiilor din comunitate posibilitatea de a pãstra legãtura cu limba ºi cultura pãrinþilor ºi bunicilor lor. în acest context am iniþiat ºi cursul despre cercetãtori români în ºtiinþã ºi tehnologie unde le povestesc copiilor despre câte o personalitate ºi apoi ne jucãm la un atelier practic legat de activitatea respectivei personalitãþi. O La cursul despre cercetãtori români, ora despre Emil Racoviþã® foto ºcoala romaneasca din bndhoven • Chiar aºa, cum rezolvã filosofia tehnologiei eventualele conflicte de valori între cei care susþin dezvoltarea tehnologiei cu orice preþ ºi cei care considerã cã obligatoriu trebuie sã existe anumite limite peste care nu se poate trece? • Un exemplu al unor astfel de abordãri sunt metodologiile Value Sensitive Design.
Ideea centralã este cã în loc sã rãmânem în false dihotomii (protecþia mediului vs.
economie, securitate vs. viaþa privatã, integritate vs. drepturi), abordarea VSD propune o rezolvare win-win, în care ambele valori simt respectate. Ca o ilustrare a VSD, ideea de Privacy-by-Design, care iatã ºi-a gãsit locul ºi în noul Reglement General de Protecþie a Datelor, promoveazã ieºirea din dihotomia securitate vs.
viaþa privatã. Avem nevoie de amândouã. Adicã atunci când se dezvoltã o tehnologie care faciliteazã practici de securitate putem sã îi facem designul astfel încât sã protejãm ºiviaþa privatã, de exemplu, folosind tehnici de criptare, access control, proceduri ºi reguli organizaþionale, etc O bare de paradigmã în felul în care înþelegem relaþia tehnologi e-societate. Adicã, preluând lecþia clasicilor care au arãtat cã tehnologia nu e neutrã, dar încercând sã nu cadã în determinism sau fatalism tehnologic. Noua paradigmã - în care înþelegem relaþia între societate ºi tehnologie ca una de influenþare reciprocã ºi mediere ne lasã loc de acþiune dar vede ºi ce impact (pozitiv sau negativ) poate avea fiecare tehnologie sau proiect de cercetare.