Pagina 3
Proiecte de tară, idei nefmalizate 5 ~ Mircea Ursache, fost vicepreședinte ASF: 'Poate că următorul proiect de țară ar trebui să fie aderarea la Zona Euro' Mihai Ionescu, președinte ANEIR: 'Guvernul, din păcate, nu are o strategie, ci așteaptă să o facem noi, oamenii de afaceri' Marius Bostan, fost ministru al comunicațiilor: 'Guvernul să nu se opună și să nu frâneze inițiativele' Proiecte de țară avem, ne lipsește voința politică, este ideea principală a conferinței 'țroiect de țară - România 2040', care a avut loc ieri și a reunit oameni de afaceri, specialiști în economie, în finanțe-bănci și în piața de capital.
Participanții la eveniment au prezentat, fiecare, din punctul său de vedere, principalul proiect de țară, dar cele mai multe discuții s-au axat în jurul lipsei forței de muncă, insuficienței capitalului autohton și productivității reduse.
Mircea Ursache, fost vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară, a afirmat: 'Un proiect de țară este făcut de oamenii de stat, nu de oamenii politici care se gândesc doar la alegerile din viitor. Un proiect de țară a fost aderarea la Uniunea Europeană.
Poate că următorul proiect de țară ar trebui să fie aderarea la Zona Euro'.
In legătură cu această propunere, țe Valentin Lazea, economist-șef al Băncii Naționale a României a precizat că în acest moment există șase scenarii pentru aderarea țării noastre la Zona Euro. Domnia sa a arătat că scenariul cel mai plauzibil este acela care preveValentin Lazea: 'România stă prost la capital intern și trebuie să atragă capital extern. La forță de muncă, stăm și mai prost'.
de o adoptare a monedei europene în termen de șase ani, în care creșterea economică a țării noastre să fie de minim 4% în fiecare an și valoarea Produsului Intern Brut să ajungă la 70% din media Uniunii Europene. Conform economistului-șef al BNR, pentru realizarea acestui proiect este nevoie, însă, ca țara noastră să se doteze cu factori de producție; capital, forță de muncă și productivitate'.
Valentin Lazea a spus: 'România stă prost la capital intern și trebuie să atragă capital extern. La forță de muncă, stăm și mai prost. Singurul lucru la care stăm bine este productivitatea, sector în care variațiile de la' an la an, conform Eurostat, ne mențin în primele trei state din Uniunea Europeană.
Dar, până când nu vom rezolva problema capitalului și problema demografiei, nu vorm reuși să avem ritmul de creștere economică pe care îl dorim'.
Valentin Lazea a spus că în privința creșterii capitalului ar trebui stimulate investițiile străine directe, să fie atrași mai mulți bani de la diasporă și piața de capital să treacă la statutul de piață emergentă. în privința forței de muncă, domnia sa consideră că accentul trebuie pus pe educație, pe sănătate, pe stimularea natalității, pe aducerea înapoi a cetățenilor plecați la muncă peste hotare și acordarea permisiunii de a munci pentru pensionarii care doresc să își continuie activitatea. In privința creșterii productivității, conform opiniei lui Lazea, sunt necesare investiții în infrastructură, în cercetarea științifică, în promovarea produselor fabricate în țara noastră, în ajutorul de stat acordat întreprinzătorilor autohtoni.
Domnia sa a menționat că, în perioada 2000-2017, media de creștere economică a țării noastre a fost de 4,1% și că, pentru menținerea acestui ritm, trebuie să facem reforme structurale reaEconomistul-șef al BNR a precizat: 'Noi, ca istoric, pe termen mediu și lung, putem crește economic cu 4% pe an, nu cu 5, 6 sau 7% ori cu cât visează unii sau alții. Istoricul respectiv include perioada cea mai fastă a UE, _ când am beneficiat de dublul dividend, al aderării țării noastre la Uniune și la NATO. Este rezonabil să ne dorim creștere economică ' de 4%. Restul sunt discuții electorale, care se vor întinde în următorul an și jumătate'.
Referitor la creșterea PIB din ultimii ani, Valentin Lazea consideră că acest ritm nu este fezabil și dezirabil, chiar dacă țara noastră a recuperat decalajul față de media UE, deoarece creșterea nu este sustenabilă și a creat dezechilibre economice.
Domnia sa a spus că, din cauza creșterii rapide, au crescut rata inflației și ratele dobânzilor pe termen lung, criterii care nu se mai regăsesc în parametrii stabiliți prin Tratatul de la Maastricht.
Piața de capital, în așteptarea statului de piață emergentă în privința capitalului autohton și al investitorilor străini, un punct important îl poate constitui Bursa de Valori București, singura instituție care poate genera fluxuri de capital pentru agenții economici români.
Principala problemă cu care se confruntă BVB este, conform directorului general Adrian Tănase, participarea foarte redusă a populației și investitorilor la piața de capital din țara noastră.
Adrian Tănase a spus: 'Avem o comunitate domestică de investitori dominată de fondurile de pensii. Existența acestor fonduri de pensii de la Pilonul II este foarte importantă, dar trebuie reglementat și promovat și Pilonul III. Există potențialul unui capital domestic care poate ajunge pe piața de capital. Dacă ne uităm la depozitele totale de 40 de miliarde de euro care stau în bănci, din care 18 miliarde euro reprezintă depozite overnight, acestea ar putea fi atrase pe piața de capital'.
Pentru realizarea acestui lucru, directorul general al BVB susține că este nevoie ca populația să fie educată cu privire la ce reprezintă piața de capital, să existe o promovare a acestei piețe care să fie ajutată de Guvern prin măsuri fiscale.
Șeful BVB a precizat: 'Banii ar trebui să stea în portofolii de valori mobiliare care produc venituri mai mari pe termen lung decât depozitele bancare, iar, pentru ca populația să aibă încredere în mecanismul pieței de capital, îi asigurăm pe investitori că riscul specific (n.r. - al companiei) este combătut prin diversificarea portofoliului, iar riscul de piață (n.r. - care afectează toate Mihai Ionescu: 'Ajutoarele de stat și finanțările din fondurile europene pentru mediul de afaceri ar trebui acordate cu prioritate investitorilor care își propun să realizeze în țara noastră mărfuri pe care acum le importăm companiile din cauza unor factori globali sau naționali) prin investiții constante pe temen lung'.
în privința promovării pieței noastre de capital la statutul de piață emergentă, Adrian Tănase a precizat că BVB se află sub monitorizarea FTSE Russell, iar la revizuirea din septembrie 2018 a îndeplinit toate criteriile pentru respectivul statut. Dar, pentru a exista șanse reale ca piața noastră de capital să obțină acest statut, este necesar, conform directorului BVB, ca revizuirea din septembrie 2019 să confirme datele de anul trecut.
Adrian Tănase a precizat: 'Avem șanse de a începlini aceste criterii și în 2019, dar aceasta nu înseamnă o promovare automată din partea FTSE Russell. Decizia este discreționară, pentru că vor consulta investitorii iijiportanți. Dacă aceștia consideră că nu suntem încă o piață emergentă, probabil că nu vom fi promovați la statutul respectiv'.
Domnia sa a menționat că, pentru realizarea acestui obiectiv, este nevoie și de suport politic, care poate fi acordat prin predictibilitatea legislației și printr-un program clar de privatizări.
Cu privire la acest aspect, fostul vicepreședinte ASF, Mircea Ursache, a arătat că declarațiile politicienilor privind Pilonul II de pensii, OUG 114/2018 și plafonarea prețului la gaze 'au influențat catastrofal piața afacerilor din țara noastră' și că în acest moment 'discutăm din ce în ce mai mult despre riscul de autoritate statală'.
Demografia, primul proiect de țară? Liviu Mureșan, președintele Fundației Eurisc, consideră că primele două proiecte de țară ar trebui să fie creșterea demografică și mutarea capitalei țării de la București la Alba Iulia.
Cu privire la demografie, acest proiect s-ar impune, conform lui Liviu Mureșan, deoarece în acest moment peste 20% dintre români lucrează în afara granițelor, iar munca lor generează o valoare economică de peste 50 miliarde de dolari în țările în care își desfășoară activitatea. Președintele Fundației Eurisc susține că banii trimiși acasă de diaspora reprezintă 70% din valoarea investițiilor străine directe.
Liviu Mureșan a spus: 'Devenim dependenți structural de export de forță de muncă, așa cum alte țări sunt dependente de petrol. Exportul românilor a devenit o industrie importantă.
Aceste remiteri se vor opri însă, când cei din disapora nu vor mai avea rude în viață cărora să le trimită bani, fapt care se va resimți în valoarea Produsului Intern Brut'.
Domnia sa susține că în anul 2050, conform datelor ONU, populația țării noastre va fi de maximum 16 milioane de locuitori, ceea ce va duce la un dezastru fiscal, care va atrage' conflicte generaționale, nefiabilitatea zonelor rurale, aglomerarea zonelor urbane și neîntreținerea infrastructurii actuale din cauza unei presiuni fiscale ridicate.
Pentru a combate acest dezastru preconizat, Liviu Mureșan propune ca pe baza realizării unor condiții economice, culturale și sociale, în anul 2040, indicele de natalitate pentru fiecare femeie să fie de 2,1 copii, față de 1,58 cât este în prezent. Această măsură trebuie corelată cu repatrierea unei părți importante din cetățenii care au ales să muncească și să trăiască peste hotare.
Un alt proiect de țară a fost prezentat de fostul ministru al comunicațiilor, Marius Bostan, care consideră că trebuie investit masiv în inteligența artificială și într-un program de educare a elevilor din ciclul gimnazial. Domnia sa consideră că pentru aproximativ 5% dintre elevii din clasele V-VIII se pot dezvolta aptitudinile acestora cu privire la tehnologiile revoluționare, care ar putea duce, dacă ar fi puse în practică în țara noastră, la o creștere economică de peste 4% pe an.
Marius Bostan a spus: 'Inteligența artificială va avea efect asupra capitalului, a forței de muncă și productivității. Dacă ne-am poziționa cu o strategie coerentă, am putea avea o dezvoltare economică la care nu ne așteptă, Condiția este ca Guvernul să nu se opună și să nu frâneze inițiativele în acest domeniu'.
Dezvoltarea exportului, condiție pentru creștere economică stabilă și sustenabilă Mihai Ionescu, președintele Asociației Naționale a Exprotatorilor și Importatorilor din România (ANEIR) susține că pentru a avea un proiect de țară realizabil cu privire la aderarea la moneda euro, este nevoie de o creștere a exportului și de stimularea producătorilor autohtoni.
Domnia sa a spus că principala locomotivă a creșterii economice este comerțul exterior, dar din păcate, de la începutul ascestui an se observă o oarecare stagnare, iar pe comerțul cu Zona Euro, în luna martie, a fost înregistrată chiar o scădere, din cauza comenzilor mai puține și a lipsei forței de muncă pentru onorarea unor comenzi mai mari. în opinia sa, aceste semne sunt îngrijorătoare, prin prisma deficitului balanței comerciale a țării noastre.
Mihai Ionescu a arătat: 'România nu poate să țină o economie cu un deficit de 15 miliarde euro, atât cât a fost anul trecut, sumă care se adaugă la deficitul înregistrat în anii precedenți. Guvernul, din păcate, nu are o strategie, ci așteaptă să o facem noi, oamenii de afaceri, pentru a reduce acest deficit. O soluție ar fi ca exportul de servicii să ajungă la 50% din totalul exportului actual'.
Președintele ANEIR susține că ajutoarele de stat și finanțările din fondurile europene pentru mediul de afaceri ar trebui acordate cu prioritate investitorilor care își propun să realizeze în țara noastră mărfuri pe care acum le importăm. Domnia sa a precizat că, în acest moment, ANEIR lucrează la o listă cu 100 de produse de acest fel, care pot fi realizate în țara noastră, în loc să fie importate.
în privința dezvoltării industriei autohtone, Mihai Ionescu consideră că un accent trebuie pus pe revitalizarea industriei petrochimice, ale cărei importuri reprezintă în acest moment 6,5 miliarde euro din totalul de 15 miliarde euro - deficitul comercial pe anul trecut.
Domnia sa a mai spus că, din păcate, nu există un proiect serios de țară structurat de instituțiile statului, iar acest fapt are efecte negative în întreaga economie și societate românească.
GEORGE MARINESCU